Limba română, întrebare adresată de sararoibu, 8 ani în urmă

rezumat balade populare românești .
mă ajuți la tema va rog frumos

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de MonicaN

Balada (termen împrumutat din limba franceză) este o creație populară epică în versuri, care a cunoscut o perioadă de maximă amploare în Evul Mediu.

Cântecul epic, supraviețuiește în folclorul românesc sub forma a trei variante structurale:

cântec epic de factură clasică prezent în repertoriul interpreților lăutari din sudul Olteniei și Munteniei;
cântecul epic predominant nuvelistic, răspândit în Transilvania
teme din balade prezente în structura colindelor, specifice Transilvaniei.

Eposul fantastic este populat de elemente miraculoase, întreaga atmosferă a acestui tip de creație fiind asemănătoare lumii basmului și colindelor. Printre cele mai cunoscute balade mitico-fantastice se numără: Cântecul lui Marcoș Pașa, O fetică ocheșică, Iovan Iorgovan, Șarpele, Cântecul balaorului, Mortul blăstimat, dar și balade care prezintă numeroase aspecte de baladă nuvelistică (care abordează aspecte din viața comunității, relații de familie erotice etc.) precum Soarele și luna, Voichița etc.

Eposul eroic, numit de cele mai multe ori voinicesc sau vitejesc, aduce în prim plan un cod etic și valoric specific evului mediu, unde lupta eroului este prezentată în cadrul fastuos al curților domnești, iar confruntările eroilor sunt călăuzite de regulile unui cod cavaleresc adaptat principiilor de viață specifice lumii tradiționale autohtone. Hiperbola este adesea prezentă pentru a scoate în evidență calitățile eroului, forța sa fizică, curajul sau dificultatea încercărilor pe care trebuie să le depășească. Printre cele mai cunoscute astfel de balade se numără: Dobrișean, Corbea etc.

Cântecul epic istoric și haiducesc (Pintea Viteazul, Toma Alimoș, Iancu Jianu etc.) se dezvoltă în continuarea celui eroic, diferențiindu-se de acesta prin diminuarea hiperbolei și prezentarea faptelor mai apropiată de dimensiunile reale. Spre deosebire de cântecul eroic, unde eroul este învingător, iar faptele sale sunt prea mărite, cântecul epic haiducesc are adesea un final tragic.

Balada nuvelistică abordează aspecte din viața comunității și este consacrată unui spațiu mai intim, fapt care o apropie mai mult de genul liric decât de eposul eroic și cuprinde teme și motive de largă circulație care au fost preluate ulterior de literatura cultă. Spre exemplu, balada Soarele și luna conține elemente miraculoase, însă este legată de viața familială prin mesajul care vizează respectarea normelor stabilite prin tradiție în viața unei comunități.

Ne amintim:

Folclorul se constituie ca parte integrantă a culturii naționale.

O clasificare a literaturii folclorice pe categorii funcționale, tematice, expresive, pe genuri și specii literare împarte literatura populară în două mari grupe:

creația literară cu funcție rituală sau ceremonială (poezia obiceiurilor, poezia ceremonialurilor de trecere, poezia descântecelor);
creația literară fără funcție rituală sau ceremonială (lirice - doina, cântecul propriu-zis, strigătura; epice - în versuri balada, în proză - basmul, legenda, snoava; aforistice și enigmatice - proverbe și zicători, ghicitori).