Rezumat closca si puii de aur.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Cloşca cu puii de aur“, cel mai valoros tezaur al României, fascinează şi astăzi, după aproape două secole de la descoperirea sa. Piesele Tezaurului de la Pietroasa au încă o aură de mister în jurul lor, despre provenienţa lor conturându-se în timp mai multe teorii. Până să ajungă în vitrinele Muzeului de Istorie al României, comoara descoperită în judeţul Buzău a avut o istorie zbuciumată.
„Cloşca cu puii de aur“ este cel mai important tezaur din aur şi pietre preţioase descoperit vreodată în Europa. Până în 1922, când a fost descoperit mormântul lui Tutankamon, Tezaurul de la Pietroasa a fost cel mai mare din lume.
A a fost descoperită în anul 1837, de către un localnic din Pietroasele, Stan Avram, şi de ginerele acestuia, Ion Lemnaru, în timp ce scoteau blocuri de calcar dintr-o carieră din zona cunoscută ca Via Ardelenilor.
Se întâmpla de Ziua Bunei Vestiri, pe 25 martie. Cei doi fuseseră tocmiţi să extragă piatră de la poalele masivului Istriţa, pentru a fi folosită la ridicarea zidului Episcopiei Buzăului, de către antreprenorul albanez Anastasie Tarba, zis Verusi. Acesta fusese angajat de arhitectul Hardin din Bucureşti pentru reconstruirea podului peste Câlnău, pentru edificarea Seminarului Episcopiei Buzăului şi pentru lucrările din portul Brăilei.
După ce au ridicat câteva blocuri de calcar, Ion Lemnaru şi Stan Avram au descoperit piesele comorii, într-o scobitură. „Concentraţi, cei doi loveau cu vârful răngii de fier stâncile de calcar pentru a găsi piatră moale, care se ciopleşte uşor. Mişcând o lespede care <<sunase bine>> sub lovitura răngii, cei doi au scos la lumină comoara: cel mai mare, cel mai celebru şi cel mai râvnit tezaur din Europa: vestita Cloşcă cu puii de aur”, scrie istoricul Marius Constantinescu, în lucrarea ”Tezaurul de la Pietroasa – Cloşca cu puii de aur. Cercetări noi”.