Rezumat „Cuore inimă de copil” de Edmondo de Amicis, sa fie de o pagină A4 si va rog sa fie povestită bine!! Dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
„Cuore (inimă de copil)” este titlul unui roman publicat în anul 1886, chiar în ziua care marca deschiderea școlilor în Italia. Autorul este Edmondo de Amicis, scriitor și jurnalist italian cu o preferință vădită pentru tematicile de tip educativ și social. Opera are și un puternic caracter patriotic, fiind inspirată din evenimente istorice care au condus la consolidarea statului italian.
Acțiunea romanului are loc între anii 1881-1882, pe parcursul unui an școlar. Protagonistul, Enrico Bottini, este un copil în vârstă de numai zece ani, care învață la școala Baretti din Torino, fiind în clasa a treia. Pretextul este reprezentat de descoperirea caietului său de școlar în anul 1855, când băiatul studia deja la liceu. Astfel, inspirat de notițele din caiet, proaspătul adolescent îl reformulează, rezultatul fiind reprezentat de romanul de față.
Prima aventură este reprezentată de începerea școlii, în data de 17 octombrie. Lui Enrico îi era teamă să-și cunoască noul învățător și avea emoții (în sistemul de atunci, învățătorul se schimba anual). Cu toate acestea, se dovedește că nu avea motiv să se teamă. Se împrietenește cu Derossi (cel mai bun elev din clasă), Garrone și Coretti, primul dintre ei fiind cu doi ani mai mare decât colegii lui, întrucât fusese bolnav timp de doi ani. El avea mereu grijă să le ia apărarea celor mici, fiind totodată un coleg minunat, la care Enrico ține foarte mult.
Romanul cuprinde și povestiri în ramă, apărute în forma unor narațiuni pe care învățătorul le relatează copiilor. Ele au caracter istoric și cuprind eroi din perioada Războiului pentru Independență. Cu această ocazie, cititorul se familiarizează cu diverse regiuni aparținând Italiei de după reunificare. Una dintre aceste povești este „De la Apenini la Anzi”, care prezintă aventura înduioșătoare a unui băiețel plecat în căutarea mamei lui, care lucra foarte departe de casă. Povestirea a avut parte și de o ecranizare de succes.
Opera cuprinde, pe lângă aceste povestiri, aventurile elevilor, fiecare dintre ele reprezentând un bun material didactic pentru micii cititori. De exemplu, una dintre acestea se petrece în luna decembrie, când Garoffi, unul dintre colegii lui Enrico, lovește, din greșeală, un bătrân cu un bulgăre de zăpadă. Atunci, el nu numai că-și asumă ceea ce făcuse și își cere iertare, dar îl și vizitează pe bătrân. Mai mult chiar, îi dăruiește nepotului bătrânului colecția lui de timbre, la care ținea foarte mult. Bărbatul, impresionat, nu acceptă cadoul și-i oferă lui Garoffi două timbre noi.
În primăvara anului următor, Enrico s-a îmbolnăvit și a fost îngrijit cu atenție de Silvia, sora lui, timp de zece zile. Când se întoarce la școală, află că mama lui Garrone murise. Este unul dintre cele mai triste episoade ale romanului. Spre finalul cărții, sora lui Enrico aude că tatăl lor nu mai avea bani și nu se mai putea descurca prea bine cu întreținerea familiei. Din acest motiv, cei doi copii au o discuție cu mama lor, căreia îi spun că nu mai doreau ca părinții să le cumpere nimic, fiind dornici să ajute la economisirea banilor. Află, bucuroși, că informația primită de Silvia fusese greșită, iar sacrificiile propuse nu fuseseră necesare.
În concluzie, „Cuore (inimă de copil)” este un roman emoționant, care evidențiază rolul școlii în viețile celor mici. El a fost conceput după ce, în 1877, în legislația italiană a fost introdusă obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Opera a avut parte de un succes substanțial în rândul micilor cititori, dar și al adulților, care au apreciat oportunitatea unei lecturi interesante și educative pentru copii. Imediat după apariție, ea a fost tradusă în mai multe limbi, iar în prezent există peste două sute de traduceri ale acestui roman.