Limba română, întrebare adresată de cucumuktssfhh, 8 ani în urmă

Rezumat la acest text , dau coroana și multe puncte!!

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de NclyM
0

Răspuns:

Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola, după stăruința mamei.

Căci nu vă pară șagă: de la Neamț până la Iași e câtu‐i de la Iași până la Neamț, nici mai mult, nici mai puțin.

I, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna părinților, luându‐ne rămas‐bun cu ochii înecați în lacrimi și, după ce ne suim în căruță, supărați și plânși, ca vai de noi, Luca Moșneagu, harabagiul nostru, dă bici cailor.

N‐aș trăi la câmp, Doamne ferește! Și așa, luându‐ne rămas‐bun de la gazdă, care era tot afară culcat, pe altă prispă, plecăm.

I cum ieșim în șleah, părerea noastră de bine: întâlnim câțiva oameni, cu niște care cu draniță, mergând spre Iași.

Ne întovărășim cu dânșii, de frica lăieșilor din Ruginoasa, și hai‐hai, hai‐hai, până‐n ziuă, iacătă‐ne în Târgul‐Frumos, unde‐am și înjunghiat câțiva harbuji într‐ales, de ne‐am potolit, deocamdată, și foamea, și setea.

Apoi, după ce s‐au hodinit caii, am pornit înainte, spre Podu‐Leloaie; și de aici, tot înainte spre Iași, mai mult pe jos decât în căruță, căci zmeii lui moș Luca se muiaseră de tot; și țăranii noștri, glumeți cum sunt ei, ne tot șfichiuiau.

Alte întrebări interesante