Limba română, întrebare adresată de alealexandra000, 8 ani în urmă

Rezumat la poezia 'Numai Poetul' de Eminescu
Va rog mult ​


adelinasocostefania: NU POTI AJUNGE DOCTOR FARA FACULTATE...
alealexandra000: Eu pot ajunge ghid turistic și fără facultate
adelinasocostefania: Eu una in loc sa ies afara prefer să citesc o carte! Sa învăț lucruri noi,sa ma dezvolt pe mine!MESERIA PRECIZATA,O POTI FACE,NU POTI FACE ORICE FARA SCOALA ETC
alealexandra000: bravo ție ,eu mai bine îmi trăiesc copilăria pe care o mai am .
adelinasocostefania: Mai traziu vei regreta
alealexandra000: nu prea cred ,oricum știu că pot sa ajung ce vreau deci
adelinasocostefania: Eu nu imi doresc sa devin ghid turistic
adelinasocostefania: Si eu imi trăiesc copilaria
adelinasocostefania: Muncesc acum ca mai tarziu sa culeg roadele
alealexandra000: eu da pt că îmi place să mă plimb

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de simonagigicapirnau
2

Răspuns:

Poezie de tinerete (1868), "Numai poetul" traseaza in cateva linii, aparent neprelucrate

suficient, rolul poetului in lume, in viziune evident romantica, bazata pe antiteza. Primul termen al acesteia figureaza ideea lumii trecatoare, oamenii fiind muritori, supusi acestei ineluctabile determinari existentiale, prinsa in depanarea nesfarsita a caierului temporal:

"Lumea toata-i trecatoare.

Oamenii se trec si mor

Ca si miile de unde,

Ce un suflet le patrunde,

Treierand necontenit

Sanul marelui infinit."

Oamenii ca umbre pe panza vremii, ca mii de unde revarsate pe suprafata unui continuum spatio-temporal, constituie o tema cunoscuta in spectacolul lumii. Ei continua ciclurile eterne ale naturii, respectand succesiunea lineara a timpului, trecut - prezent - viitor.

Poetul e, in schimb, o aparitie singulara in formele de manifestare a realului, definita prin metafora zborului peste valurile lumii; el poate calatori cu gandul in nemarginirea timpului, stapanind profunzimea retelei spatio-temporale a lumii:

"Numai poetul,

Ca pasari ce zboara

Dasupra valurilor,

Trece peste nemarginirea timpului:

in ramurile gandului,

in sfintele lunci,

Unde pasari ca el

Se-ntrec in cantari."

Lumea timpului este vazuta ca un imens ocean, guvernata de legi ascunse, pe care numai poetul le poate cunoaste si stapani, prin puterea gandului, pe care il foloseste in calatoria catre fruntariile timpului si ale spatiului. Valurile timpului creeaza imaginea unui univers muzical, plasticizat cu "sfintele lunci", in care se aud cantari sublime.

Alte întrebări interesante