Limba română, întrebare adresată de mihalcutdenisa, 9 ani în urmă

rezumat paraul si floarea

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de tdiacopolos
6
Cărţile copiilorNu aş vrea ca ipoteticul personaj-călător care a intrat în librărie, la începutul acestei scrisori cu deja prea multe recomandări, să plece fără să ia cu el măcar cîteva titluri de cărţi pentru copii scrise de autori români. Prima ar fi Micul veneţian, o bijuterie de poveste scrisă de Ion Mihai Cochinescu, cu ilustraţii de Sidonia Călin şi apărută la Editura DPH (Didactica Publishing House). Cartea spune, cu multă candoare, povestea micului Antonio Vivaldi, iar Mihai Cochinescu, estetician şi doctor în muzică, reglează fin acordurile pentru a aduce în pagină cîteva scene pline de emoţie şi de culoare din viaţa copilului Vivaldi, îndrăgostit de obraznica Isabella, o fetiţă care are o punguţă numai şi numai cu secrete şi care călătoreşte cu o trupă de circ. Ilustraţiile se acordă perfect cu povestea, care deschide o serie de cărţi pentru copii inspirate de vieţile marilor compozitori. O altă carte de excepţie, dar de data asta pentru copii ceva mai mari, este Închide ochii şi vei vedea oraşul de Iordan Chimet (Editura ASCR), ajunsă la a patra ediţie şi scoasă în condiţii grafice de lux, cu ilustraţii proaspete de Cristiana Radu. Pe lîngă povestea în sine, cartea este un adevărat festin vizual şi are o prefaţă semnată de Irina Petraş. Tot în mica galerie de cărţi strălucitoare, de-a dreptul, pentru cei mai mici cititori, ar trebui să aibă un loc de cinsteDomnişoara poimîine şi joaca de-a timpul de Adina Rosetti, tot cu ilustraţii de Cristiana Radu, apărută la Editura Curtea Veche ‒ o carte care debordează de imaginaţie şi curaj, căci nu e uşor lucru să vorbeşti despre timp sau, mai mult chiar, să faci din timp personaj de poveste, care să nu sperie şi care să poată fi înţeles de o fetiţă curioasă. Florin Bican a publicat, tot în 2014, la Editura Arthur o carte nouă, Şi v-am spus povestea aşa. Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înşişi, cu ilustraţii de Mircea Pop, o poveste în care copitaţii năzdrăvani sînt personaje centrale, şi nu neapărat omniprezenţii feţi frumoşi. Ar merita, cu siguranţă, să stea pe raftul noutăţilor cu miez pe care 2014 le-a lăsat în urmă. 2014 a umplut rafturile cu lucruri bune. Îi doresc cititorului curios să le golească lent şi să aleagă atent. De găsit, va găsi cu siguranţă ceva pe potriva dorinţelor şi a nevoilor care-l mînă să citească.
Alte întrebări interesante