Rezumat povestea creierului Alexandru Babeș , va rog frumos am nevoie foarte mult
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Noi, oamenii, nu avem cel mai mare creier, nici măcar raportat la greutate. Până de curând credeam că avantajul nostru ca specie rezultă din numărul mare de neuroni din neocortex, însă acum ştim că, spre exemplu, balena pilot cu aripioare lungi are de două ori mai mulţi.
Atunci ce ne-a diferenţiat şi ce anume ne-a oferit un avantaj ca să atingem succesul ca specie?
„Povestea creierului, în căutarea celui mai complicat obiect din univers”, scrisă de Alexandru Babeş, conturează istoria modului în care a fost cercetat şi înţeles creierul. Este o călătorie care începe din Antichitate şi se întinde până la jumătatea secolului al XX-lea. De la filosofia şi medicina antică, greşeli şi interpretări eronate, reticenţe, dispute despre creier şi inimă, despre operaţii care au dat greş, tratamente ce aveau mortalitate ridicată, până la studiul neuronului, primele aparate de măsurare a activităţii cerebrale şi începuturile neuroştiinţelor aşa cum le cunoaştem în prezent.
Cartea are opt capitole, fiecare abordând o perioadă din istoria acestei discipline fantastice. Prologul reprezintă o introducere în care sunt explicate principalele concepte de care are cititorul nevoie pentru a înțelege restul cărții. Epilogul aduce în atenția cititorului progresele care s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XX-lea și încearcă să surprindă punctul în care ne aflăm azi în neuroştiinţe și care sunt principalele direcții de cercetare.
Tema principală a cărții nu este explicarea modului în care funcționează creierului, nefiind o lectură clasică, ci un ghid prin istoria biologiei și a studiului acestui organ pe care încă nu îl cunoaștem foarte bine, nici măcar după 2000 de ani de studiu.
Potențialul creierului adolescent
Tehnologiile actuale permit dezvoltarea exponențială a acestui domeniu, însă rămân foarte multe aspecte nerezolvate deocamdată. Creierul este aparent cel mai enigmatic organ și a fascinat pe parcursul ultimelor două milenii.
Dacă egiptenii nu și-au dat seama de importanța sa, iar atunci când cineva murea, creierul era scos pe nas cu ajutorul unui cârlig, apoi aruncat, spre deosebire de celelalte organe care erau păstrate, grecii și-au dat seama și au meritul de a fi inventat știința. Ei au fost primii care au realizat faptul că tot ce ne înconjoară are o explicație naturală.
Mai apoi, în epoca romană, tot grecii au dominat, Galenus fiind părintele medicinei experimentale. El era adeptul encefalocentrismului și a reușit să demonstreze printr-un experiment faptul că limbajul are ca sursă creierul. Vrând să taie nervul vag al unui porc și să studieze respirația, a tăiat nervul laringial, observând că acesta coboară din creier.
Neurobiologia creativității