Question

rezumatul temei :Viața politică în țările române la maijlocul sec.al 17​

Answer 1

Explicație:

Sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul de secol XIX pot fi numite secolul fanariot si se caracterizeaza prin patrunderea elementelor grecesti in administratia Ţării Românesti şi Moldovei in sec XVII si consolidarea dominatiei Imperiuliu Otoman în Ţara Românească şi Moldovei. Tendinta domnitorior romani Dimitrie cantemir si Constantin Brincoveau de a se alia cu puterile vecine, pentru a iesi de sub suzeranitatea otomana a detrminat Imperiul Otoman sa restringa autonomia principatelo si sa inlocuiasca domniile pamintene cu cele fanariote, mai ales dupa ce Dimitrie Cantemir trece de partea rusilor in 1711. In acelasi timp in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. După pacea de la Karlowitz din 1699, dupa ce Imperiul Otoman a asediat Viena si a pierdut, Imperiul Habsburgic si-a instaurat dominatia în Transilvania, iar puterile europene devin tot mai interesate de dominatia balcanilor stapanite de Imperiul Otoman. Imperiul Otoman dorea sa integreze Tara Romanească si Moldova mai accentuat in sistemul politic si militar al lui. Astfel sunt adusi la putere domni straini, in special greci din cartierulor ortodox al Constantinopolului, Fanar. In 1711 incepe regimul fanariot in Moldova si in 171 in Tara Romaneasca. Interesant este faptul ca desi numele regimului provine de la un cartier grec la conducerea tarilor romane au ajuns si familii romane, Racovita, sau albaneze, Ghica. Primul domnitor a fost Nicolae Mavrocordat. Mai intii a domnit in Moldova si apoi in Tara Romaneasca. Aceasta perioada reprezinta un secol de instabilitate politica, 40 de domnii in Tara Romaneasca si 36 in Moldova, si de fiscalitate excesiva, coruptia si goana dupa inavutire a domnitorilor fiind unul dintre dezavantajele regimului. Cu toate acestea regimul fanariot a avut si parti benefice. Cele mai notorii personalitati ale sistemului politice al regimului fanariot au fost Constantin Mavrocordat care a avut mai multe domnii atit in Tara Romaneasca cit si inMoldova domnind intre 1730-1769. A luat masuri pentru reformarea adminsitratiei, justitiei si finantelor. Alexandru Ipsilanti – domn in Tara Romaneasca si Moldova. A infaptuir reforme in invatamint, finante si justitie. Scarlat Calimachi, domn al Moldovei, avind mai multe domnii incepind cu anul 1806. Ioan Gheorghe Caragea – domn al Tarii Romanesti intre 1812-1816. Domnitorul fanariot se considera un monarh absolut in spiritul vremii, dar era un functionar de rang inalt al Imperiului Otoman. El avea dubla misiune: mentinerea tarilor romane subdominatie turceasca si aceea de a le integra cat mai bine in spatiul otoman. Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie, la fel principatele romane nu aveau dreptul la o politia externa proprie, in relatiile cu alte tari, interesele acestora fiin reprezentatente de sultan. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman, acestea mentindu-si autonomia interna. Avand in vedere contextul istoric, lupta pentru dominatie in Balcani a puterilor europene si faptul ca tarile romane erau tamponul intre turci, austrieci si rusi, pe teritoriul romanesc s-au purtat mai multe razboaie intre 1711 si 1812 ce s-au soldat cu mutilari teritoriale ale tarilor romane. Au loc mai multe razboaie: 1711, cand D. Cantemir trece de partea rusilor, 1716-1718 in urma caruia este anexata Oltenia prin pacea de la Passarowitz, 1736-1739 se incheie cu pacea de la Belgrad: Oltenia revine Tarii Romanesti, 1768-1774 se incheie prin pacea de la Kuciuk-Kainargi prin care Moldova cedeaza Bucovina Imperiului Habsburgic in 1775, 1787-1792 si 1806-1812 la sfarsit Rusia anexeaza Basarabia prin Pacea de la Bucuresti. O alta caracteristica a regimului fanariot este fiscalitatea excesiva; domnii fanarioti au jefuit efectiv tara pentru a platii darile catre poarta. Haraciul, peschesul si mucarerurile cat si obligatiile in natura au fost substantial majorate. Deasemenea domnitorii trebuiau sa isi plateasca datoriile fata de creditorii care i-au imprimutat sa isi plateasca scaunul domnesc. Acesti factori au pus o presiune foarte mare asupra romanilor impozitele devenind extrem de mari.