Question

rezumatul texului:
Era toamnă. Păsările călătoare plecaseră. Rămăsese numai una mică. Aceasta avea o aripă ruptă și nu putea să zboare. Mica pasăre se duse atunci în pădure, ca să ceară ajutor de la arbori. Ea îi întrebă pe toți cu glas duios: - Vreți să mă lăsați să trăiesc între ramurile voastre până s-o face vremea bună? - Nu pot! îi răspunse fagul. Mi-e destul că port de grijă ramurilor mele. Du-te de aici! Nici eu nu pot! zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda. Du-te în altă parte! -Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! spuse salcia cu nepăsare. Tot cam în felul acesta o goniră și ceilalți arbori ai pădurii. Iată însă că o zări bradul și-i zise: - Unde te duci, păsărică? - Nici eu nu mai ştiu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru că am aripa frântă. - Vino la mine! Poți să stai pe oricare din ramurile mele, cât vei voi. Păsărica se duse și-și făcu culcuș între ramurile bradului. Într-o noapte, vântul rece începu să sufle cu putere. Era semn că se apropie iarna. Frunzele pomilor se scuturau una câte una, galbene la față. Pot să scutur și frunzele bradului? grăi Vântul către Moş Crivăț, Impăra- tul Vânturilor. -Nu! De el să nu te atingi. A fost bun cu mica pasăre, trebuie să avem și noi milă de el. și de atunci, bradul își păstrează frunzele verzi și vara, și iarna.​

Answer 1

Răspuns:

vsalutgzs v vgv. j. sal sal