Rolul atributelor in textul de mai sus.
Răspunsuri la întrebare
diaoudoeeieoaueowuwuwwieiriieieieieieiriridicjioeoeiiwowiwiwiiwowoeoeoeoeoeiidiriririririridicmmcmcidorodidkdkdkdodoEutrofizarea (din franceză eutrophisation) reprezintă îmbogățirea apei în nutrienți, în special în compuși cu azot și/sau fosfor, determinând o creștere accelerată a algelor și a altor forme vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă și asupra calității apei[1], în special prin creșterea sau îmbogățirea masei organice din apele stătătoare.[2]

Eutrofizare evidentă pe râul Potomac, cauzată de o creștere mare a cianobacteriilor.
Eutrofizarea reprezintă un proces natural de evoluție a unui lac. Din momentul formării sale, bazinul acvatic trece, în condiții naturale, prin câteva stadii de dezvoltare: ultraoligotrofic, oligotrofic, mezotrofic, iar în final bazinul acvatic devine eutrofic și hipereutrofic (are loc “îmbătrânirea” și pieirea bazinului acvatic). În comparație, eutrofizarea antropogenă este considerată o poluare nutrițională.[3] Aceasta este reacția de răspuns a unui ecosistem (acvatic) la adăugarea diverselor substanțe artificiale sau naturale, cum ar fi nitrații și fosfații.[4]
Eutrofizarea apare în special în lacurile unde circulația (aerarea) apei este redusă. Iazurile se transformă treptat în mlaștini, creându-se condiții specifice pentru acest tip de biotop.[5]
Conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor (așa-numita „înflorire algală”) care apoi mor, eutrofizarea are consecințe grave, dintre care principalele sunt:[6]
scăderea calității apei (culoare, gust, miros, tulburare, scăderea oxigenului, creșterea concentrației de fier, mangan, bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogen sulfurat etc.);
corodarea conductelor;
afectarea funcțiunilor recreative ale lacurilor (turbiditate crescută a apei și miros ce o fac neatractivă, afectarea înotătorilor prin dermatite și conjunctivite de contact cu apa alcalină, risc crescut de diverse boli ex. Schistostomiază, risc boli diareice la înghițirea apei încărcate cu toxice algale);
afectarea pisciculturii (mortalitate piscicolă, dezvoltarea speciilor nedorite);
alte consecinț
ieieididEutrofizarea (din franceză eutrophisation) reprezintă îmbogățirea apei în nutrienți, în special în compuși cu azot și/sau fosfor, determinând o creștere accelerată a algelor și a altor forme vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă și asupra calității apei[1], în special prin creșterea sau îmbogățirea masei organice din apele stătătoare.[2]