Question

Salut! Va rog ajutati-ma urgent (dau coroana) dar nu stiu de ce nu imi apare..
Peisaj natural Unitatea de relief Tip,de vegetatie Fauna Tip de sol
Peisajul temp.
oceanic
Peisajul temp.
continental
Peisajul de
semidesert
Peisajul
mediteranean

Answer 1

Vegetatia de stepa- caracterisica regiunilor cu insuficienta de umezeala, care permite dezvoltarea plantelor ierboase xerofite (adaptate la un mediu cu umiditate scazuta), mai rar a unor arbusti si arbori rezistenti la seceta. Vegetatia de stepa, de regula, isi inceteaza periodic dezvoltarea, in timpul secetelor si al temperaturilor joase de iarna. Pina in secXVIII-lea, vegetatia de stepa ocupa o parte considerabila a teritoriului actualei RM. Ulterior stepa a fost destzelenita, pentru extinderea terenurilor agricole. Actualmente vegetatia de stepa s-a pastrat, sub o forma de picluri, pe pe versantzii mai abrupti, pe terenuri puternic afectate de procese de eroziune si alunecari de teren, adica pe terenuri improprii agriculturii. Pe teritoriul tarii se disting doua regiuni principale cu vegetatie de stepa: stepa bugeacului ( este situata in partea de sud si se extinde pina la marea neagra) si stepa baltzilor (in partea de nod -cimpia baltilor si dealurile cilucurilor). Vegetatia de stepa este caracteristica si cimpiei nistrului inferior, in special pe sectoarele de versant. Flora stepellor este reprezentata de peste 600 de specii de plante, dintre care majoritatea sint graminee: paiushul, colilia, sau negara, firutza, ovazul salbatic s.a. O frecventa mare au lucerna, salvia, papadia, precum si unii semiarbushti(pelinul, cimbrul) si arbushti (caragana, migdalul-pitic, cununitza). 2.. Vegetatia de Lunca are o raspindire larga printre tipurile de vegetatie azonale. Spre deosebire de stepe si de paduri, acest tip de vegetatie nu constituie o zona naturala, ci se intercaleaza in acdrul altor zone de-a lungul luncilor riurilor. Ea se formeaza pe terenurile cu umiditate ridicata, cu soluri aluviale, deseori inundate si cu apele freatice aproape de suprafata, de aceea covorul evgetal este bogat. Acest tip de vegetatie este reprezentant de pajisti de lunca si paduri de lunca. Padurile De Lunca, numite si zavoaie, cresc in conditii de umiditate excesiva, fiind deseori inundate. Principalele specii de arbori ale zavoaielor sint salcia, rachita, plopul-alb, si negru, insotide de stejarul comun, ulmul, artarul-tataresc s.a. Din arbusti se intilnesc singerul, salba-moale, socul-negru s.a, iar invelisul ierbos este cel caracteristic pajistilor de lunca. O raspindire larga au plantele agatatoare: murul, hameiul, vita-de-padure, creind in unele sectoare desisuri greu accesibile. 3. Vegetatia Acvatica este adaptata la cresterea in apa(riuri, lacuri), iar vegetatia palustra este caracteristica baltilor. Aceste formatiuni vegetale sint reprezentate de specii hidrofite. In apa cresec alg, cosorul, broscarita, linita s.a. O planta rar intilnita, dar foarta renumita, este nufarul, reprezentat de doua specii (alb si galben), formind masive in lacurile Beleu, Manta si in alte locuri din lunca prutului. In apropierea malurilor vegeteaza stuful, tzipirigul, papura, crinul-de-balta s.a. 4.Vegetatia Petrofita este adaptata la sectoarele de versanti abrupti, cu substratul din roci calcaroase, cu un invelish de sol slab dezvoltat(20-50cm) sau absent si cu o umiditate insuficienta. Compozitia floristica include circa 250 de specii, majoritatea ierboase(cimbrisorul, frasinelul, paiushul s.a.), dar si unii arbori sau arbusti(scumpia, migdalul-pitic, stejarul-pufos). Stratulierbos este neuniform, in secotarele cu panta mai abrupta - absent, cu predominarea speciilor xerofite, iar arborii si arbustii au talie scunda. In concluzie, constatam ca suprafata acoperita cu vegetatie naturala, in republica, este de circa 800mii hasau aproape 1/4 din totalul teritoriului. Ea este reprezentata de diferite tiupri de vegetatie zonala si azonala, dintre care principalele sint cele de stepa si padure. Toate tipurile de vegetatie sint afectate de unii factori naturali si de activitatea umana si necesita masuri corespunzatoare de protectie. 5 comentarii