Limba română, întrebare adresată de albertoniscoveanu, 8 ani în urmă

scoateți 3 idee principale din textul de mai jos

Cum nu se da scos ursul din bårlog, taranul de la munte stramutat la câmp şi pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola¹, după stăruința mamei. [...] Şi laşii. pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape de Neamt, ca Fălticenii. [..] Dar acum se schimba vorba: o cale scurtă de două postel, de la Falticeni la Neamt. nu se potriveşte c-o întindere de şase poste, lungi şi obositoare, de la laşi până la Neamț. Căci nu vă parà saga: de la Neamt până la laşi e câtu-i de la laşi până la Neamt, nici mai mult, nici mai puțin. [...]

Şi, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, in ogradă la moş Luca, sărutăm noi måna părinților, luându-ne rămas-bun cu ochii înecați în lacrimi şi, după ce ne suim în căruță, supărați și plânşi, ca vai de noi, Luca Moşneagu, harabagiul nostru, dà bici cailor [...].

Dar vai de masul nostru! Aici, pe prispa unui rom puțin de nu era să rămânem chiori. De cu seară şi p după miezul nopții am stat numai într-o fumarat baligi, ca la carantină, şi tot ne-au coşit' fantarii

-Aşa-i viața câmpenească, zise moş Luca C treci Siretul, apa-i rea şi lemnele pe sponci; iar te înăduşi de căldură, şi ţântarii te chinuiesc amarn N-aş trai la câmp, Doamne fereşte!

După un scurt popas, făcut la podul de la Timişeşti. de pe Moldova, pornim inainte spre Motca şi suim incet-încet codrul Pascanilor. Apoi, din vârful acestui codru, mai aruncăm, nemernicii de noi, câte-o cău tătură jalnică spre munții Neamțului: uriaşii munți. cu vârfurile ascunse în nouri, de unde purced izvoa- rele și se revarsă pâraiele cu răpejune, sopotind tai- nic, in mersul lor neincetat, și ducând, poate, cu sine multe-multe patimi şi ahturi omeneşti, să le înece-n Dunărea măreață!

- Ei, ei! mãi Zaharie, zic eu, coborându-ne la vale spre Paşcani; de-acum şi munții i-am pierdut din vedere, şi înstrăinarea noastră este hotărâtă cine ştie pentru câtă vreme!

-Cum ne-a fi scris de la Dumnezeu sfântul, zise Zaharia, cu glasul aproape stins, ş-apoi rămase dus pe gânduri tot drumul, până la Blăgești, peste Siret, unde ne-a fost şi masul în noaptea aceea.

Socola (s.f.)-mânăstire unde funcționa o scoala teologică. poştă (s.f.)-unitate de măsură a distanțelor, egală cu cca 20 km. saga (s.f.)-gluma.

harabagiu (s.m.)- căruțaș plátit să transporte mărfuri sau oameni. nemernie (s. şi adj.)-(pop) om vrednic de milă, sărman. mas (s.n.)-popas.

Şi aşa, luându-ne rămas-bun de la gazda, care tot afară culcat, pe altă prispa, plecam. Şi cum e în şleah', părerea noastră de bine: întâlnim c oameni, cu nişte care cu dranita, mergând spre Ne întovărăşim cu dânşii, de frica laieşilor din noasa, şi hai-hai, hai-hai, până-n ziua, lacata-n Targul-Frumos, unde-am şi înjunghiat câțiva harb într-ales, de ne-am potolit, deocamdată, şi foam setea. Apoi, după ce s-au hodinit caii, am pornit înai spre Podu-Leloaie; şi de aici, tot înainte spre laşi, mult pe jos decât în căruță, căci zmeii lui mos Luc muiaseră de tot; şi ţăranii noştri, glumeţi cum sun ne tot şfichiuiau" [...].

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Komisarul
5

Răspuns:

Salutare! Hai ca nu-i chiar asa de complicat!

1. Nica ( caci despre el este vorba, eorul Amintirilor din copilarie ale lui Creanga), desi nu voia sa plece la seminarul de la Socola, se pregateste in toamna anului 1855

2. Mos Luca este cel care il conduce pe el si Zaharia, pornind din Humulesti, catre Iasi, impreuna cu telegarii sai. Drumul este anevoios , cu popasuri inspre codrii Pascanilor, Targu -Frumos etc.

3. Popasul urmator este la  Targul-Frumos unde e opresc pentru a-si potoli foamea si setea, apoi pornesc  catre Iasi

Explicație:


Komisarul: Cu placere!
albertoniscoveanu: ms
Alte întrebări interesante