Question

Scrie ce denumeste fiecare cuvant din propozitiile date (fiinte,lucruri,fenomene ale naturii;inlocuiesc nume;arata insusiri;exprima actiuni;exprima numere):
Bunicul batran priveste pe fereastra noua.El vede pe cei trei nepoti.

Answer 1

Răspuns:

Bunicul -ființe ( substantiv)

bătrân - însușire (adjectiv)

privește - acțiune (verb)

pe fereastră - lucruri (subastantiv)

nouă - însușire (adjectiv)

El - persoana (pronume)

vede - acțiune (verb)

pe cei trei - exprimă numere (numeral)

nepoți - ființe (substantiv)

Explicație:

ADJECTIVUL  

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care se declină și exprimă o însușire calitativă sau cantitativă a unui obiect denumit de substantivul determinat.

Acest tip de adjectiv se numește propriu-zis.

Atunci când denumesc acțiuni, adjectivele provin din verbe la participiu

ex: Copac înflorit.

Clasificare

1. După structură:

• simple: mic, frumos, deștept

• compuse: cumsecade, albastru-deschis

2. După flexiune:

• variabile:

cu o terminație: pom, verde

cu două terminații: frumos

• invariabile: oliv, lila, propice

3. După numărul total al formelor flexionare:

• cu două forme flexionare: mare/mari

• cu trei forme flexionare: românesc/românească/românești

• cu patru forme flexionare: frumos/frumoasă/frumoși/frumoase

• cu cinci forme flexionare: mult/multă/mulți/multe/multor

Flexiunea adjectivului

Își schimbă forma după gen, număr și caz, pe care le împrumută de la substantivul determinat cu care realizează acordul în toate aceste categorii gramaticale, având funcția sintactică de atribut adjectival.

singular

• N-AC: elevul harnic, eleva harnică
• G-D: elevului harnic, elevei harnice

plural

• N-AC: elevii harnici, elevele harnice
• G-D: elevilor harnici, elevelor harnice

SUBSTANTIVUL

Substantivul este partea de vorbire flexibilă ce denumește: ființe, obiecte, fenomene ale naturii, sentimente, stări sufletești, precum și unele noțiuni abstracte.

a.Propriu: se utilizează pentru nume de persoane, localități și alte repere geografice, nume de instituții și alte asemenea denumiri, scrise întotdeauna cu majusculă

b.Comun: denumește obiecte de același fel și se scrie cu literă mică (cu excepția cazului în care se află la începutul unei propoziții).  

În funcție de forma substantivului, acesta poate fi:  

A. Simplu:

Exemplu: pisică, școală, carte  

B.Compus:

Exemplu: pisică-de-mare, Piatra Neamț, Câmpulung Muscel  

Genurile substantivelor  

Substantivele pot avea unul din trei genuri:  

A.Feminin  

Exemple: fată (o fată – două fete), masă (o masă – două mese)  

B.Masculin  

Exemple: băiat (un băiat – doi băieți), câine (un câine – doi câini)  

C.Neutru  

Exemple: scaun (un scaun – două scaune), pahar (un pahar – două pahare)  

Numărul substantivelor  

Poate fi:  

A.singular (denumește un singur element)  

Exemple: fruct, lemn, animal, lucru etc.  

B.plural (denumește două sau mai multe elemente)  

Exemple: fructe, lemne, animale, lucruri etc.

VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea , existența, starea, trebuința necesitatea sau dorința.

Persoana este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cine săvârșește sau suportă acțiunea.

persoana I - acțiunea este săvârșită sau suportată de persoana care vorbește:  

exemplu: eu scriu, noi scriem, eu sunt chemat, noi suntem chemați

persoana II - acțiunea este săvârsită sau suportată de persoana cu care se vorebește  

exemplu: tu scrii, voi scrieți, tu ești chemat, voi sunteți chemați

persoana a III - acțiunea este săvârșită sau suportată de persoana despre care se vorbește

exemplu: el, ea scrie, ei, ele scriu, el, ea este chemat, ei, ele sunt chemați.

Numărul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta că acțiunea este săvârșită sau suportată de una sau mai multe persoane  

• singular - acțiunea este săvârsită sau suportată de o singură persoană

exemplu: scriu, scrii, scrie, sunt chemat, ești chemat

• plural- acțiunea este săvârșită sau suportată de două sau mai multe persoane

exemplu: scriem, scrieți, scriu, suntem, chemați, sunteți chemați

Clasificare

După înțeles și predicativitate

1 verbe predicative (au înțeles de sine stătător și formeaă singure predicat verbal)

exemplu: Elevul citește poezia.

   2.verbe nepredicative (nu au înțeles de sine stătător și nu formează singure predicat)  

PRONUMELE

Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv.

Clasificare

1. Pronume cu forme personale - își schimbă forma după persoană  

• personal

• personal de politețe

• reflexiv

• de întărire

• posesiv

2. Pronume fără forme personale -nu își schimbă forma după persoană

• demonstrativ

• nehotărât

• interogativ

• relativ

• negativ

Pronumele de întărire, posesiv și toate pronumele fără forme personale devin adjective pronominale atunci când nu mai înlocuiesc un substantiv , ci se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

Pronumele personal

Este partea de vorbire flexibilă care desemnează anumite persoane.

1. Persoana este forma pe care o ia pronumele pentru a arăta:

• persoana care vorbește: I - eu, noi

• persoana cu care se vorbește: II- tu, voi

• persoana despre care se vorbește: III - el, ea, ei, ele.

2.Are două numere:

• singular : eu, tu, el, ea

• plural: noi, voi, ei, ele

3. Forme diferite după gen are numai persoana a III.

• feminin: ea, ele

• masculin: el, ei

• neutru: ei, ele