Question

scrie din text , patru substantive la nr singular și patru la nr plural insotite de adjective..... Valea cu fluturi, cu păsări şi cu flori după Fănuş Neagu Bănică se sculă înainte de miezul nopţii şi se uita pe teren tră. Sus, in cer, Luna bucălată certa o stea verde, cu codite - Să nu te mai prind că-ţi bagi nasul in copca pe care a făcut-o în Dunăre! Era o noapte liniştită de la sfârşitul lui februarie. In tea asta o să se întâmple ceva nemaivăzut, îşi zise baiatul, u. tându-se pe fereastră. In clipa aceea, Luna se schimba ints fată cu un voal alb şi lung, care cobora incet prin vazduh. Din copcă ieși un pitic dolofan, cu şalvari portocalii, tum ceşti, cu cizme roşii și o scufie galbenă cu ciucuri albaştri. - Du-te şi adu-l aici pe Bănică! Vreau să-i arăt cel mai fru mos lucru, fiindcă el a salvat de la îngheț nişte lebede, surorile mele! zise Luna. Piticul veni spre casa băiatului, îngenunche pe ultima treaptă a scărilor şi spuse: - Domnule, vă invit să mergeţi cu noi, să vă arătăm mai bine primăvara. - Sunt gata, spuse Bănică și-o porni la drum. Ajuns în faţa Lunii, băiatul se inclină. Luna-și flutură părul blond, lung și îl mângâie pe obras Stelele se mişcară, sunându-și cerceii de cleștar și începură un cântec minunat. Steluța verde, ci care băiatul vorbea în fiecare seară, înainte de culcare, i se aşeză pe umeri şi-i spuse: - Tu eşti prietenul meu, dar nu ştiu cum te cheamă! - Bănică, răspunse băiatul. Luna porni în zbor, spre valea cu migdali şi smochini și toți trebuiră s-o urmeze. - Aici, vorbi Luna, în migdalii și smochinii aceștia, sunt închise bucuriile primăverii . Eşti primu om care vede cum le dau drumul să umple câmpiile și munții! Se apropie de un migdal, îl sărută și trunchiul se desfăcu și , din el, ca dintr-o lădiță vrăjită ieşi o puzderie de fluturi albi, roșii, galbeni, care se răspândiră în lumină. Fiecare migdal arunca in înălțimi roţi multicolore de fluturi. Bănică privea și ochii lui albaştri scânteiau de bucurie. - Acum, spuse Luna, o să dau drumul păsărilor. își trecu mâna peste creștetul smochinilor și păsările ţâşniră în văzduh. Erau atât de multe încât stuful se încâlcea la trecerea lor. Stele și păsări și fluturi, într-un amestec nemaipomenit, se roteau intre hotarele văii. - Acum să se deschidă florile! spuse ea. Dintr-o dată, toți copacii înmuguriră și crengile se acoperiră cu flori albe, liliachii, prin care începură să umble albinele. Cât ai clipi, Luna luă în mâinile ei două nuiele de salcie, îl încinse pe Bănică peste șolduri şi-i zise: - Să crești fecior înalt, cu mijlocul subțire și mlădios ca salcia primăverii! Apoi, Luna se aplecă, il sărută pe frunte și, într-o clipă, sui cu alaiul de stele în cer, unde e locul ei. Bănică se întoarse in pat, rugându-l pe pitic să-i trimită un vis frumos.​

Answer 1

Răspuns:

subst singular : teren, cer, nasul, fereastra.

subst cu adj: șalvari portocalii, cizme roșii, ciucuri albaștri, fluturi albi