Limba română, întrebare adresată de AndreiAsk, 8 ani în urmă

Scrie o compunere de 15 randuri in care sa prezinti o noapte in oras .

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de rodicajurescu
4

                                               O noapte în oraş

         E iarnă. Ninge ca-n povesti si e seara de 6 ianuarie, Ajunul Crăciunului după calendarul gregorian şi, deci, Ajunul Crăciunului pentru comunitatea sârbă din oraşul meu.

           Pe străzi, veselie mare şi... lume cât vezi cu ochii. Marile magazine încep să-şi închidă porţile. Rămân doar luminile din vitrinele decorate de sărbători, lumini ce concurează din plin cu nesfârşitele ghirlande multicolore ale aleilor din parcuri şi ale bulevardelor.

            În curtea din faţa bisericii sârbeşti, o mulţime de oameni. Câţiva tineri  aranjează, cu multă migală şi măiestrie, nişte trunchiuri de stejar, cu ramuri şi frunze uscate pe ele. Soseşte şi preotul. Urmează slujba adecvată momentului şi, apoi, ce aşteaptă toată lumea:  aprinderea Badnjakului ( se citeşte "aprinderea Badniacului", cu accent pe primul a si cu i moale). E o tradiţie specifică sârbilor, lemnul tânăr al stejarului simbolizându-l pe Mântuitor şi intrarea lui în lume, iar arderea Badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. Se spune că numărul mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică şi bogăţia anului care vine.

          În noaptea cu fulgi de poveste, oameni de toate vârstele şi de toate naţionalităţile se bucură şi petrec împreună.


Răspuns de marcela16
2
Căldura de peste zi se mai domolise, așa ca am ieșit la plimbare prin oraș. Orașul părea mai vesel ca oricând. Terasele erau pline de oameni și copii, pesemne ca răcoarea nopții îi atrăgeau mai mult ca oricând. Mirosul îmbietor al mâncării, m-a atras, așa ca am intrat la o terasă. În surdină se auzea muzica celor de la Beatles. Deja seara începuse cum trebuie. O domnișoară drăguță, mi-a adus meniul. După ce-am savurat delicioasa friptura, am luat-o la picior prin centrul vechi al orașului ,animat de tinerii dornici de distracție. Era prea multa gălăgie, așa ca am coborât spre faleză. Îmi era dor de mirosul sărat al mării, de zgomotul valurilor sparte la mal. Am zăbovit vreo doua ceasuri, suficient cât sa-mi mai pun ordine în gânduri. La întoarcere, orașul era pustiu. Dacă în urmă cu câteva ceasuri era animat, acum se cufundase intr-o liniște deplina.
Alte întrebări interesante