Scrie o compunere despre intoarcerea unui barbat din razboi,alege un titlu sugestiv.
Indicatii
-barbatul ajuns acasa isi vede copilul pe care nu-l mai vazuse pana acum deoarece cand plecase el sotia sa era insarcinata
-membrii familiei vor sa afle mai multe despre acest razboi
-compunerea trebuie sa starneasca un soi de emotie
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
3
Revedere:
Mă întorc rănit din război.Familia mea probabil nu mă va recunoaşte.Am cicatrici pe toată fața şi lovituri pe tot corpul.Mă mir cum am scăpat viu.
-Alina,Alina!strig către soția mea.
-Andrei!Ai revenit!suspină dându-i lacrimile.
De ce plângea?De ce era cu un copil de mâna?De ce acel copil semăna cu mine?
-Tati!strigă copilaşul sărindu-mi în brațe.De unde mă cunoştea?Cine era?
-Tată?întreb nedumerit.
-El este...copilul nostru.
-Avem un copil?
-Cât mă bucur să te văd,tăticule!
-Andrei,este băiețelul nostru,cât ai fost plecat la război,plângeam cu lacrimi amare,începusem să am grețuri.Am mers la medic şi am aflat că vom avea un urmaş.Acum,ne vom bucura amândoi de el!
Eram uimit.Cum se putea aşa ceva?Mă învinovățeam,rodul nostru era deja măricel şi eu nu am avut un rol în creşterea lui.
-Mama şi tata unde sunt?şoptesc mângâindu-i căpşorul micuțului.
-Te aşteaptă în casă,sunt nerăbdători!
Mă simțeam în al nouălea cer.Eram fericit,bucuros,emoționat,o amestecătură de emoții fericite.
-Dragul meu Andrei!mă întâmpină mama şi tata cu brațele deschise.Ce dor ne-a fost de tine!Credeam că nu te vei mai întoarce viu!
-Buni,nu spune asta!se bosumflă Cosmin.Dacă nu venea nu îl mai vedeam,corect?
-Da,dragutule.
Tata îmi făcea semn să vin spre el.Avea pielea palidă şi mâinile îi tremurau încet.Abia se putea mişca:
-Cum a fost în război?
-Am o grămadă de răni,tată.Cicatrici peste cicatrici şi sângele se scurge constant...Dar,nu acesta este cel mai rău lucru...
Cum puteam să îi spun că voi pleca din nou?A fost doar 'prima repriză'.Era şi aşa slab de înger.Tot trebuia să îi spun...cumva...
-Sunt nevoit să mă reîntorc în război.
-Ce,tati?întrebă Cosmin cu jumătate de gură.Tati,tu nu pleci!Nu mă lasa din nou singur.
Acele cuvinte mă vor străpunge în inimă.
-Ascultă,dragule,o să mă întorc şi de data asta.Îți promit!
Alina plângea din nou.Cosmin mă striga.Tata suspina şi se ținea pe picioare cu ajutorul mesei.Mama plângea şi ea la rândul ei.
Toți încercau să fie puternici,dar nu reuşeau.Până şi mie îmi căzuse o lacrimă sărată pe obrazul înroşit de sânge...
La revedere,familie.La revedere,vise frumoase.
Mă întorc rănit din război.Familia mea probabil nu mă va recunoaşte.Am cicatrici pe toată fața şi lovituri pe tot corpul.Mă mir cum am scăpat viu.
-Alina,Alina!strig către soția mea.
-Andrei!Ai revenit!suspină dându-i lacrimile.
De ce plângea?De ce era cu un copil de mâna?De ce acel copil semăna cu mine?
-Tati!strigă copilaşul sărindu-mi în brațe.De unde mă cunoştea?Cine era?
-Tată?întreb nedumerit.
-El este...copilul nostru.
-Avem un copil?
-Cât mă bucur să te văd,tăticule!
-Andrei,este băiețelul nostru,cât ai fost plecat la război,plângeam cu lacrimi amare,începusem să am grețuri.Am mers la medic şi am aflat că vom avea un urmaş.Acum,ne vom bucura amândoi de el!
Eram uimit.Cum se putea aşa ceva?Mă învinovățeam,rodul nostru era deja măricel şi eu nu am avut un rol în creşterea lui.
-Mama şi tata unde sunt?şoptesc mângâindu-i căpşorul micuțului.
-Te aşteaptă în casă,sunt nerăbdători!
Mă simțeam în al nouălea cer.Eram fericit,bucuros,emoționat,o amestecătură de emoții fericite.
-Dragul meu Andrei!mă întâmpină mama şi tata cu brațele deschise.Ce dor ne-a fost de tine!Credeam că nu te vei mai întoarce viu!
-Buni,nu spune asta!se bosumflă Cosmin.Dacă nu venea nu îl mai vedeam,corect?
-Da,dragutule.
Tata îmi făcea semn să vin spre el.Avea pielea palidă şi mâinile îi tremurau încet.Abia se putea mişca:
-Cum a fost în război?
-Am o grămadă de răni,tată.Cicatrici peste cicatrici şi sângele se scurge constant...Dar,nu acesta este cel mai rău lucru...
Cum puteam să îi spun că voi pleca din nou?A fost doar 'prima repriză'.Era şi aşa slab de înger.Tot trebuia să îi spun...cumva...
-Sunt nevoit să mă reîntorc în război.
-Ce,tati?întrebă Cosmin cu jumătate de gură.Tati,tu nu pleci!Nu mă lasa din nou singur.
Acele cuvinte mă vor străpunge în inimă.
-Ascultă,dragule,o să mă întorc şi de data asta.Îți promit!
Alina plângea din nou.Cosmin mă striga.Tata suspina şi se ținea pe picioare cu ajutorul mesei.Mama plângea şi ea la rândul ei.
Toți încercau să fie puternici,dar nu reuşeau.Până şi mie îmi căzuse o lacrimă sărată pe obrazul înroşit de sânge...
La revedere,familie.La revedere,vise frumoase.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă