Scrie un basm având ca formulă de început ,, A fost odată un împărat. Și era tare mâhnit caci din împărăția sa dispăruse curajul...."sa aibă minim 17 rânduri și eroul sa treacă prin 3 obstacole, întâmplări pana sa câștige. Va rog dau coroana! Urgent!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
11
A fost odată un împărat. Și era tare mâhnit caci din împărăția sa dispăruse curajul... Fiica lui a fost răpită în urmă cu trei ani de un Zmeu din Tărâmul de Dincolo și el a încercat neîncetat să spere că unul din feciorii din împărăția sa sau din cele învecinate o va readuce acasă teafără. Câtă durere era în sufletul bietului împărat! Nimic nu îi putea alina suferința, iar când ultimul fecior din împărăție s-a întors fără izbândă mai-mai să își dea sufletul de disperare.
-Cum? Spune-mi, feciorule, că ai ajuns măcar aproape de ea! Curajul tău sigur a fost peste al celorlalți feciori, care n-au parcurs nici un sfert din drumul până la Tărâmul Zmeului...Spuse împăratul, dezamăgit.
-Măria Ta, abia-abia am putut să ajung la intrarea în acel Tărâm!
Zilele treceau și starea de sănătate a împăratului era din ce în ce mai șubredă. În curând, avea să-și dea sufletul de atâta amărăciune, însă într-o zi ploioasă a apărut la ușa castelului un tânăr firav care cerea adăpost. A fost primit și lăsat la intrare. Curios, băiatul a început să se plimbe prin tot castelul și fiind impresionat de o ușă aurită a deschis-o și a intrat în camera regelui. Acesta a sărit cu vorbe grele asupra lui:
-Curaj să intri în camera împăratului ai, dar pe Tărâmul de Dincolo ba...
-Măria Ta, curaj am cât o mie de flăcăi la un loc! Intru și pe Tărâmul acela blestemat fără teamă!
-Feciorule, mulți mi-au venit ca tine cu vorbe deșarte și fapte... ioc! N-ai decât să mă amăgești degeaba, dar dacă te întorci fără fata mea, unde-ți stau picioarele acolo o să-ți stea și capul! Dacă îmi faci bucuria imensă să o revăd măcar o clipă și să o strâng în brațe, tot ce e al meu e și al tău.
A plecat feciorul plăpând la drum și cum nu era solid și amenințător, oamenii nici nu l-au luat în serios, ca pe ceilalți participanți. Până la granița Tărâmului de Dincolo n-a întâmpinat nicio piedică, pentru că nu părea pentru nimeni o amenințare, nici măcar pentru animalele flămânde ale pădurii. Într-o noapte, însă, i-a apărut în care o capră neagră (prima probă), care i-a spus că dincolo de graniță e casa ei și ea i-a alungat pe toți feciorii trimiși de împărat. Feciorul a scos arcul și săgeata, iar capra văzând amenințarea, s-a năpustit asupra lui. A durat lupta lor trei zile și trei nopți, dar fără izbândă. Văzând că n-o scoate la capăt, feciorul a săpat o groapă și a acoperit-o cu vreascuri, iar într-un moment de neatenție, capra a căzut acolo. Era atât de fericit că trucul a dat roase și a pășit hotărât și liniștit pe pământul blestemat. Negura nu l-a înfricoșat. Nici bine n-a pășit, că i-au apărut în cale trei oameni bătrâni și flămânzi.
-Feciorule, n-ai ceva bucate? N-am mai mâncat de ani! Ne iei și pe noi cu tine? Promitem că o să fim de folos!
Se cam îndoia feciorul de ajutorul lor, dar le-a dat mâncarea sa și a continuat să meargă. A întâlnit un alt dușman, de această dată un dragon imens (a doua probă) cât întreg palatul împăratului, care scuipa foc și nu lăsa pe nimeni să se apropie de casa Zmeului. Văzând feciorul că sabie n-are, cal n-are și curajul îi cam piere, voia să renunțe. Unul din bătrâni l-a oprit și i-a zis:
-Ce faci, feciorule? Păi cum ne-a fost vorba? Noi te-ajutăm!
Unul din bătrâni se transformă într-un cal alb, voinic și înaripat, altul deveni o sabie impunătoare, iar celălalt un scut împotriva focului. Zbură feciorul pe cal și cu multă trudă reuși să răpună dragonul. Intră în casa Zmeului (a treia probă) și văzându-l, se năpusti asupra lui cu sabia, dar Zmeul nu era ușor de pus la pământ... L-a pus la pământ pe fecior și i-a zis:
-Curajos ai fost, nu-i așa? Aproape ai fost, dar zilele ți s-au sfârșit, încheie Zmeul, voind să îi taie capul.
Dar feciorul îl împinse și urcând pe cal, îl luă pe Zmeu până în înaltul cerului și de acolo i-a dat drumul. Se făcu dușmanul una cu pământul, iar întregul Tărâm deveni luminat, negura fiind dată uitării. O luă feciorul pe fiica împăratului, care era nespus de frumoasă și plecă spre împărăție.
Împăratul a fost atât de fericit încât i-a trecut pe loc boala și a dat un ospăț imens în cinstea feciorului curajos care i-a readus fiica acasă. Feciorul a primit mâna prințesei, întreaga împărăție și o încredere în sine de neclintit!
*Poți să schimbi probele sau să scurtezi basmul. Să îți fie de folos!
-Cum? Spune-mi, feciorule, că ai ajuns măcar aproape de ea! Curajul tău sigur a fost peste al celorlalți feciori, care n-au parcurs nici un sfert din drumul până la Tărâmul Zmeului...Spuse împăratul, dezamăgit.
-Măria Ta, abia-abia am putut să ajung la intrarea în acel Tărâm!
Zilele treceau și starea de sănătate a împăratului era din ce în ce mai șubredă. În curând, avea să-și dea sufletul de atâta amărăciune, însă într-o zi ploioasă a apărut la ușa castelului un tânăr firav care cerea adăpost. A fost primit și lăsat la intrare. Curios, băiatul a început să se plimbe prin tot castelul și fiind impresionat de o ușă aurită a deschis-o și a intrat în camera regelui. Acesta a sărit cu vorbe grele asupra lui:
-Curaj să intri în camera împăratului ai, dar pe Tărâmul de Dincolo ba...
-Măria Ta, curaj am cât o mie de flăcăi la un loc! Intru și pe Tărâmul acela blestemat fără teamă!
-Feciorule, mulți mi-au venit ca tine cu vorbe deșarte și fapte... ioc! N-ai decât să mă amăgești degeaba, dar dacă te întorci fără fata mea, unde-ți stau picioarele acolo o să-ți stea și capul! Dacă îmi faci bucuria imensă să o revăd măcar o clipă și să o strâng în brațe, tot ce e al meu e și al tău.
A plecat feciorul plăpând la drum și cum nu era solid și amenințător, oamenii nici nu l-au luat în serios, ca pe ceilalți participanți. Până la granița Tărâmului de Dincolo n-a întâmpinat nicio piedică, pentru că nu părea pentru nimeni o amenințare, nici măcar pentru animalele flămânde ale pădurii. Într-o noapte, însă, i-a apărut în care o capră neagră (prima probă), care i-a spus că dincolo de graniță e casa ei și ea i-a alungat pe toți feciorii trimiși de împărat. Feciorul a scos arcul și săgeata, iar capra văzând amenințarea, s-a năpustit asupra lui. A durat lupta lor trei zile și trei nopți, dar fără izbândă. Văzând că n-o scoate la capăt, feciorul a săpat o groapă și a acoperit-o cu vreascuri, iar într-un moment de neatenție, capra a căzut acolo. Era atât de fericit că trucul a dat roase și a pășit hotărât și liniștit pe pământul blestemat. Negura nu l-a înfricoșat. Nici bine n-a pășit, că i-au apărut în cale trei oameni bătrâni și flămânzi.
-Feciorule, n-ai ceva bucate? N-am mai mâncat de ani! Ne iei și pe noi cu tine? Promitem că o să fim de folos!
Se cam îndoia feciorul de ajutorul lor, dar le-a dat mâncarea sa și a continuat să meargă. A întâlnit un alt dușman, de această dată un dragon imens (a doua probă) cât întreg palatul împăratului, care scuipa foc și nu lăsa pe nimeni să se apropie de casa Zmeului. Văzând feciorul că sabie n-are, cal n-are și curajul îi cam piere, voia să renunțe. Unul din bătrâni l-a oprit și i-a zis:
-Ce faci, feciorule? Păi cum ne-a fost vorba? Noi te-ajutăm!
Unul din bătrâni se transformă într-un cal alb, voinic și înaripat, altul deveni o sabie impunătoare, iar celălalt un scut împotriva focului. Zbură feciorul pe cal și cu multă trudă reuși să răpună dragonul. Intră în casa Zmeului (a treia probă) și văzându-l, se năpusti asupra lui cu sabia, dar Zmeul nu era ușor de pus la pământ... L-a pus la pământ pe fecior și i-a zis:
-Curajos ai fost, nu-i așa? Aproape ai fost, dar zilele ți s-au sfârșit, încheie Zmeul, voind să îi taie capul.
Dar feciorul îl împinse și urcând pe cal, îl luă pe Zmeu până în înaltul cerului și de acolo i-a dat drumul. Se făcu dușmanul una cu pământul, iar întregul Tărâm deveni luminat, negura fiind dată uitării. O luă feciorul pe fiica împăratului, care era nespus de frumoasă și plecă spre împărăție.
Împăratul a fost atât de fericit încât i-a trecut pe loc boala și a dat un ospăț imens în cinstea feciorului curajos care i-a readus fiica acasă. Feciorul a primit mâna prințesei, întreaga împărăție și o încredere în sine de neclintit!
*Poți să schimbi probele sau să scurtezi basmul. Să îți fie de folos!
andreea202006oxhyi7:
Este super! Bravo
Răspuns de
3
Acest IMPARAt anunta ca fata lui este foarte bolnava si cine va reusi sa o insanatoseasca o va lua de sotie si va primi jumatate din imparatie. ,iar de nu acolo unde i stau picioarele ii va sta si capul celui care nu reuseste.Nimeni insa nu stia de ce boala sufera printesa pfiindca ea nu statea inpat.In acea imparatie era un tata care si crescuse singur cei trei feciori fiindca sotia sa murise devreme.Cand feciorii auzira cerura voie tatalui sa mearga sa scape si ei de saracia care ii chinuia de multi ani.Cu greu sa lasa induplecat tatal. Asa ca primul fecior,Mihail isi puse in traista de ale gurii si singura bratara cu diamante care i ramasese de la mama lui.Era atat de delicata si frumos lucrata incat feciorul fu sigur ca printesa va fi bucuroasa si boala o va parasi.Dar la curtea imparatului se afla o femeie foarte rea si invidioasa care ar fi vrut sa si casatoreasca feciorul ei cu printesa.Dor ca printesa nici nu putea sa se uite la baiatul ei,atat era de urat si rau la suflet.Acum baba ticluia cum sa i inlature pe pretendenti.Cand Mihai sosi la palat ,baba ii iesi in intampinare si l determina, prin viclesug ,pe baiat sa i arate bratara Apoi acordandu i atentie il pofti in casa ii puse o licoare in ceai si mihail adormi ca un prunc.Baba ii lua bratara si dimineata il goni din casa .MIHAIL REUSI SA gaseasca o slujnica foarte credincioasa printesei si aceasta ii spuse ca fat nu este bolnava ci e foarte trista caci tatal l a alungat pe iubitul ei cu care aceasta dorea sa se casatoreasca sub pretextul ca nu avea curaj.Acum cine va reusi s o faca pe printesa sa rada ii va castiga si mana.De fapt imparatul o puse pe baba cea rea la poarta palatului ca sa i incerce pe baieti. Mihail se intoarse acasa povesti fratilor si plecara tustrei la palat.Baba le iesi in cale.II aduse din nou in casa dar,fratii se intelesesera s o pcaleasca,Atunci cand le dadu sa bea ceaiul pregatit de ea acestia vazura o vaza cu flori si l turnra acolo,apoi se prefacura ca dorm dusi Astfel o urmarira pe femeie sa vada unde tine cheile portii palatului iar cand ea pleca din incapere luara cheile ii pusera din bautura adormitoare feciorului ei si se sstrecurara pe usa.ODATA intrati in palat ii intampina o catelusa foarte rea,dar unul din frati avea o bucata de slanina in sac si catelusa isi gasi ocupatie. asa ajunsera fratii in fata regelui cerura s o vada pe printesa .Cam nedumerit,imparatul fu de acord in cele din urma.Baietii povestira fetei cum au pacalit o pe baba si i au dat in dar trei mere rosii si frumoase din gradina lor Printesa se veselea nespus caci baietii aveau darul de apovesti incat nu te mai saturai ascultandu i ,iar merele u incatat o ca nu mai primise asa niciodata.ERA plictisita de bijuterii si alte asemenea podoabe.Insa cei trei frati s au multumit cu darurile imparatului ,iar pe printesa n au vrt o de sotie fiindca nu si doreau sa locuiasca intr un palat nici unul din ei.
Alte întrebări interesante
Istorie,
8 ani în urmă
Chimie,
8 ani în urmă
Geografie,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă