scrie un text coerent cu tema familia un refugiu
Răspunsuri la întrebare
Consolare și refugiu
A te simți vulnerabil, singur, depășit, e uman. Ne ia mult timp până să acceptăm ideea, mulți dintre noi trăind o viață și negând. Însă în momentul când te accepți pe tine însuți și îmbrățișezi tot ce ești, atunci te simți cu adevărat împăcat.
Adeseori rămân perplex și încerc să găsesc acul în carul cu fân. Încerc să fac deciziile corecte, însă nu fac altceva decât să aleg răul cel mai mic. Și fac ce fac și mereu ajung în același punct. Dezamăgit, suferind, plin de regrete. Dar bănuiesc că naivitatea e prețul tinereții. Și sunt complet de-acord că noi suntem singurii care sunt capabili să aibă grijă de noi înșine, însă uneori o mângâiere ar fi mai mult decât în de-ajuns. Și e plăcut să ști că ai un loc unde să te întorci. Un loc în care te simți dorit, iubit, în siguranță. Să ști că ai oameni cărora le pasă de tine și care ar face orice să te facă fericit. Și primul lucru la care te gândești auzind toate astea e familia. Cei cu care îți petreci atât de mult timp, cu care împărtășești amintiri. O să fi dezamăgit! Adesea o să fi de tine însuți. Însă nu o să doară atât de mult știind că ai pe cineva pe care te poți baza. Familia nu trebuie să fie reprezentată de persoanele cu care împarți același sânge, ci de persoanele care te fac să te simți confortabil cu tine însuți, care ar face compromise și care nu te-ar face să te îndoiești vreodată de ceea ce simt pentru tine. Ei pot să fie un refugiu material, însă și unul emoțional. Totul e relativ, cum spunea Albert Einstein. Dar un lucru e cert, nu suntem singuri! Ne avem unii pe alții și e păcat ca pentru o viață atât de scurtă să nu dăruim apreciere și dragoste.
Așadar, să ne găsim un refugiu în ce e pur și sincer. Și să oferim un refugiu pentru cei ce au nevoie la rândul nostru, căci zilele sunt prea lungi, iar viața prea scurtă.