Question

Scrie un text narativ ficțional, de 150 -300 de cuvinte, în care protagoniştii întâmplării să fie bătrânul Aron din textul A şi Momo din textul B.
În elaborarea compunerii, vei avea în vedere:

construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;

precizarea a două elemente ale contextului spatio-temporal;

utilizarea a cel puțin două figuri de stil diferite în portretizarea personajelor;

respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri;

realizarea unui text coerent;

utilizarea părților de vorbire specifice textului narativ şi a unui limbaj expresiv.

VA ROG FRUMOS SA MA AJUTAȚI PUNEȚI ȘI VIRGULE ÎN TEXT SA FIE CUM ESTE ÎN CERINȚĂ DAU COROANA VREAU SA ÎMI RĂSPUNDĂ CINEVA SERIOS VA ROG. RĂSPUNSUL SA FIE CORECT!!! ​

Answer 1

Era o zi frumoasă de vară eu stăteam pe bancă împreună cu prietenul meu cel mai bun Momo. Discutând despre diverse aspecte ale vieții și ale școlii Generale am ajuns la concluzia că cel mai important lucru după terminarea școlii ar fi continuarea prieteniei noastre în anii de liceu. Nu după mult timp Momo adusese vorba despre plecarea noastră într-o excursie în Munții poiana Rusca. Am discutat am discutat despre această excursie rezultând la plecarea noastră peste două săptămâni. Timpul trecuse repede iar eu nu știam ce să-mi iau la mine de îmbrăcat pentru că nu mai fusesem niciodată pe munte. Nu după mult timp venise și vremea de plecare omul avea să vină să mă ia la 6:00 iar eu îl însoțeau în mașină împreună cu fratele său mai mare care ne ducea până la multe. În mașină unde am jucat și am discutat dar nu aspecte persoanale deoarece fratele lui se afla în mașină nedorind să-mi dezvălui prea mult din viața personală alături de el. Eu adormisem dar dintr-o dată am auzit pe cineva strigând:
-Am ajuns am ajuns! strigă Momo de fericire.
M-am trezit repede urmând să sar din mașină văzând cat de frumos era la munte din fericire era prima oară când ajunsesem părinții mei neavând mulți bani nu au putut duce. Momo mi-a spus faptul că fratele său avea să plece iar noi trebuia repede să ne facem cortul pentru a putea să căutăm mâncare și pentru a putea să ne gătim acea mâncare găsită. După plecarea fratelui său am văzut un copac un om bătrân nu știam dacă el stătea pe acolo dar ce era cert era faptul că nu era nici un alt corp prin apropiere în care omul s-ar fi putut ascunde noaptea. Eu fiind o fată naivă dar în același timp și curajoasă și bună la suflet am ales să mă duc să-l întreb pe om dacă și-ar dorii și el seama sa cu noi pentru că îl vedeam stăteai acolo singuratic ne vrând să aibă niciun fel de interacțiune cu oamenii. Lângă el m-am dus l-am întrebat:
- om bun ai vrea să vii să mănânci cu noi este în regulă dacă nu doar te rog par supărat și nu aș vrea să las nici un om pe dinafară. Am intrebat eu.
Omul fericit răspuns;
- nimeni în viața mea nu m-a mai întrebat dacă aș dori să vin să mănânc normal mi-ar face mare plăcere mai ales că nu vă vreau răul, iar eu știu bine aceste tărâmuri încât aș putea merge zile întregi fără să mă uit pe hartă și știind unde ma aflu.
Fericită am decis să-i spui și lui Momo despre prietenul nostru care avea să mănânce împreună cu noi să ne arate împrejurimile. Timpul trecuse iar eu aflasem că pe prietenul nostru il chema Aron, iar noi cum văzusem că era un bătrân îi spuneam bătrânul Aron.
I-am zis la culcare a doua zi trezim dune și după ce am mâncat am mers repede lac același copac unde îl găsisem pe Aron și am decis să îi cerem ajutorul cu explorare împrejurimilor. Aron a fost foarte fericit deoarece noi am apelat la el și s-a oferit chiar să ne arate cele mai frumoase cascade din Munții poiana Rusca. Am mers a mers ore șir până când am ajuns la o cascadă era ca și scoasă din povești apa curgea încet dar frumusețea ei era de nedescris apa chiar dacă nu era multă era cristalină un turcoaz ne mai văzut pe care nu mai în apele cele mai îndepărtate ale țărmului nostru îl putem vedea animăluțele cum ar fi niște nurci sau chiar niște vulpi stăteau la soare și se scăldau în apa curată a cascadei. Cascada aveau apă rece exact cum se imagina cascadele din poveștile lui Harap-Alb. Am continuat să mergem pe câmpii din lumi complet diferite, prin pădurii ca și scoase din filmele de groază sau chiar și prin diferite Puieni unde vacile pășteau și oile seria însuși în jos de fericire pentru că eram cu intre puțini vizitatori ai acelei firme. Seara am ajuns obosiți la cort înapoi dar ne-am dat seama de frumusețile țării noastre încât am decis că data viitoare ne vom întâlni cu acest bătrân acest drag bătrân al nostru și vom merge și înalți munți unde lumile se vor intercala, unde personajele din basme parcă vin și te iau de mînă în cărțile lor magice. Așa a doua zi a trebuit să ne strângem cortul pentru că era timpul să mergem acasă ne mai rămas bun de la bătrânul nostru zeu și am luat-o tiptil tiptil spre mașina fratelui lui Momo. Ajuns acasă toți colegii ne-au întrebat despre experiența noastră iar fericiți le-am povestit despre frumusețile țării noastre și despre poveștile false care se spun.



Sper ca te-am ajutat pls coroana☺️