scrierea unui jurnal contribuie sau nu la procesul de autocunoaștere, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din textul Jurnalul unei fete greu de mulțumit de Jeni Acterian,
cât și la experiența personală sau culturală. va rog urgent!
Ajunul Paștelui. E o vreme minunată, iar eu sunt nefericită. Da, nu sunt tristă, ci
nefericită. Micuța mea odaie în care nu intra nimeni, în care mă simțeam atât de bine, unde
dormeam singură-singurică, unde nu era zgomot, îi va fi dată lui Haig, care va veni să locuiască
la noi. Nu voi mai avea un colț al meu, nu voi mai putea face ce-mi place. Plâng, plâng. La ce
bun? La ce bun să trăiești, când cineva e în situația mea?
Speram acum câtăva vreme că o să pot scrie mai târziu ceva, nu versuri, ci romane sau
nuvele, în sfârșit, să fac ceva în viață. Mi-am dat seama că este cu neputință, absolut imposibil
când nu ai talent, e inutil să lupți, nu-l poți forța. Talentul îmi lipsește cu totul, nu știu deloc să
mă exprim, să-mi formulez ideile, sentimentele – care sunt totuși autentice. Am uneori idei
foarte frumoase și vreau să le pun pe hârtie. Ei bine, când le transcriu pe caiet și le recitesc ele
devin banale, stupide, nu mai sunt așa cum am vrut să le scriu, iar când încerc să rescriu sau
să corectez, nu găsesc cuvintele potrivite, expresia nimerită, nu pot să redau imaginea perfectă
a gândurilor mele. Iar un scriitor care nu-și poate descrie ideile și gândurile nu prea îndrăznesc
să mă gândesc ce ar putea să fie.
Nu sunt nici bogată, nici frumoasă, ca să duc o viață mondenă. Ce-mi rămâne atunci?
Frumusețe? Nu. Bogăție? Nu. Inteligență sau partea de talent a inteligenței? Nu. Rămân
sensibilitatea și amorul-propriu duse la extrem, o nervozitate extraordinară pentru cei
șaisprezece ani ai mei și o luciditate foarte mare. Or, n-aș ști, cu calitățile tale, – care sunt
defecte, să poți fi sau să faci ceva, poți fi cel mult nefericită, ceea ce sunt deja.
Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Jurnalul constituie ansamblul insemnarilor zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate, de obicei, de viata sa. De obicei, un astfel de jurnal este detinut de catre adolescenti, care poate capata pentru acestia o anumita valoare.
In primul rand, un jurnal poate constitui o modalitate de eliberare psihica, prin transpunerea pe hartie a unor sentimente. De exemplu, un adolescent poate gasi refugiu intr-o astfel de activitate, simtindu-se eliberati de tensiunea acumulata de-a lungul unei zile, prin notarea evenimentelor sau a gandurilor.
In al doilea rand, tinerea unui jurnal poate constitui pentru un adolescent un reper in observarea evolutiei mentalitatii. De asemenea, poate fi o sursa de amuzament sau interpretari mai tarziu, dupa cativa ani. De exemplu, un adult care isi citeste jurnalul din adolescenta poate face comparatii intre modul de a gandi din prezent si trecut, sau poate rememora anumite momente importante.
In concluzie, tinerea unui jurnal in adolescenta poate capata valoare in timp, jurnalul respectiv constituind un ansamblu de amintiri sau chiar lectii de viata pentru urmasi.