Limba română, întrebare adresată de Liliana22, 9 ani în urmă

Scrieti cateva figuri de stil din poezia "Baraganul" de Vasile Alecsandri si dupa explicati doua dintre ele:
Pe cea câmpie lungă a cărei tristă zare
Sub cer, în fund, departe, misterios dispare,
Nici casă, nici pădure, nici râu răcoritor,
Nimic nu-nveseleşte pe bietul călător.

Pustietatea goală sub arşiţa de soare
În patru părţi a lumei se-ntinde-ngrozitoare,
Cu iarba-i mohorâtă, cu negrul ei pământ,
Cu-a sale mari vârtejuri de colb ce zboară-n vânt

De mii de ani în sânu-i dormind, zace ascunsă
Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă,
Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor
Şi iarna se deşteaptă sub crivăţ în fior.

Acolo floarea naşte şi moare-n primavară,
Acolo piere umbra în zilele de vară,
Şi toamna-i fără roadă, ş-a iernii vijelii
Cutrieră cu zgomot pustiele câmpii.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Utilizator anonim
56
1. epitet:                                                      2. metaforă:
,, Pustietatea goală "                                     ,,
arşiţa de soare"
,,Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă,"

3. personificare:                                        4. repetiţie:        
,, iarna se deşteaptă.."                              ,,  
Nici casă, nici pădure, nici râu ...,"
,, ...floarea naşte ..."
,, ... vijelii Cutrieră .."

Triplul epitet ,,
Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă ..." are rolul pregnant de a  evidenţia apăsarea, inutilitatea şi nerostul singurătăţii care adoarme protejată doar de arşiţa verii, pentru ca iarna să fie adăpostită de zbaterea gerului ce simultan dă viaţă, luând-o imediat cu- a sa putere. 

Repetiţia 
 ,,  Nici casă, nici pădure, nici râu ...," transmite clar şi expresiv ideea
neputinţei oricărei forme materiale de a desfăta omul cuprins de-o mare de pustietate.
Alte întrebări interesante