Scrieti clima, plante si adaptarile lor in zonele naturale(mai jos), animale si adaptarile lor la zonele naturale, solurile si activitatea populatiei
Zone naturale: Savane ; Semideserturi si deserturi; Stepe
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
9
Pastrarea unei temperaturi scazute devine o provocare, mai ales pentru animele mari si energice din zonele tropicale. In cazul elefantului sau ieurelui, urechile actioneaza ca niste ventilatoare, avand multe vase de sange care ajuta animalul sa isi raceasca corpul atunci cand e foarte cald.
Potrivit oamenilor de stiinta, si organismul dinozaurilor din familia Stegosaurus reactiona la fel.
Schimbarea proprietatilor sangelui
Pentru a functiona mai bine in medii ostile, unele animale au capacitatea de a dezvolta compozitii diferite ale sangelui. Asa se intampla in cazul unor animale precum casalotul si gasca indiana. Ambele specii detin abilitatea de stoca mai mult oxigen in celulele sangelui decat alte necuvantatoare.
Casalotul are nevoie de asta pentru momentele in care isi cauta hrana in apa, la adancimi mari, iar gasca indiana pentru perioadele in care zboara la altitudini mari, acolo unde aerul este sarac in oxigen.
Adaptari ce tin de respiratie
In zonele tropicale si ecuatoriale, alternanta anotimpurilor este greu de indurat pentru multe specii de animale. Pestii Dipnoi se protejeaza intr-un mod aparte de seceta, creand un sac de mucus, iar alte specii de peste, cum ar fi somnul sau tiparul, nu doar ca pot respira in afara apei, ci pot petrece scurte perioade de timp pe uscat.
Se pare ca acesti pesti nu iau oxigenul din aer prin plamani sau branhii, ci prin folosirea unei zone speciale, aflata in intestine.
Adaptare spectaculoasa a papagalilor din Nicaragua
O specie de papagali originara din Nicaragua obisnuieste sa isi faca cuib in apropierea craterului vulcanului Masaya. Partea ciudata este ca acel crater degaja in mod constant gaze sulfuroase, letale atat pentru animale, cat si pentru oameni.
Daca fauna din acea zona s-a adaptat in milioane de ani de evolutie, papagalii au adoptat recent acest stil de viata. Inca se cerceteaza cum au reusit asta.
Megatermie
Acest fenomen reprezinta abilitatea de a genera caldura datorita masei corporale mari, un proces intalnit la broasca testoasa pieloasa Luthui, cea mai mare broasca testoasa din lume, sau la rechinii de dimensiuni impresionante. Aceasta crestere a temperaturii corpului datorata marimii lor permite animalelor sa fie energice in apele reci.
Potrivit oamenilor de stiinta, si organismul dinozaurilor din familia Stegosaurus reactiona la fel.
Schimbarea proprietatilor sangelui
Pentru a functiona mai bine in medii ostile, unele animale au capacitatea de a dezvolta compozitii diferite ale sangelui. Asa se intampla in cazul unor animale precum casalotul si gasca indiana. Ambele specii detin abilitatea de stoca mai mult oxigen in celulele sangelui decat alte necuvantatoare.
Casalotul are nevoie de asta pentru momentele in care isi cauta hrana in apa, la adancimi mari, iar gasca indiana pentru perioadele in care zboara la altitudini mari, acolo unde aerul este sarac in oxigen.
Adaptari ce tin de respiratie
In zonele tropicale si ecuatoriale, alternanta anotimpurilor este greu de indurat pentru multe specii de animale. Pestii Dipnoi se protejeaza intr-un mod aparte de seceta, creand un sac de mucus, iar alte specii de peste, cum ar fi somnul sau tiparul, nu doar ca pot respira in afara apei, ci pot petrece scurte perioade de timp pe uscat.
Se pare ca acesti pesti nu iau oxigenul din aer prin plamani sau branhii, ci prin folosirea unei zone speciale, aflata in intestine.
Adaptare spectaculoasa a papagalilor din Nicaragua
O specie de papagali originara din Nicaragua obisnuieste sa isi faca cuib in apropierea craterului vulcanului Masaya. Partea ciudata este ca acel crater degaja in mod constant gaze sulfuroase, letale atat pentru animale, cat si pentru oameni.
Daca fauna din acea zona s-a adaptat in milioane de ani de evolutie, papagalii au adoptat recent acest stil de viata. Inca se cerceteaza cum au reusit asta.
Megatermie
Acest fenomen reprezinta abilitatea de a genera caldura datorita masei corporale mari, un proces intalnit la broasca testoasa pieloasa Luthui, cea mai mare broasca testoasa din lume, sau la rechinii de dimensiuni impresionante. Aceasta crestere a temperaturii corpului datorata marimii lor permite animalelor sa fie energice in apele reci.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă