Question

Scrieți o compunere cu cartea —izvor de bucurii

Answer 1

Ai carte, ai parte!’’ Este proverbul pe care mi l-au spus ca îndemn  părinţii şi bunicii mei.   Recunosc că nu mi-a plăcut întotdeauna să citesc. Nu mi-au plăcut niciodată cărţile obligatorii pe care le aveam de citit la şcoală. Ştiu de la tatăl meu că cititul ar trebui să fie o decizie, nu ceva impus.   Acum, mie îmi place foarte mult să citesc. Noi, copii din cărţi ne alegem cu numeroase învăţături care ne pot fi folositoare în viaţă. Cartea este prietena mea. Ea mă ajută mereu să aflu lucruri noi şi îmi oferă răspunsuri la întrebările pe care mi le pun. Cartea nu mă trădează niciodată!   Îmi amintesc şi acum cu plăcere prima mea carte de poveşti. Aveam şase ani. Am răsfoit-o cu mare nerăbdare. Prin faţa ochilor mei se vedeau poveşti: ,,Cenuşareasă‘’, ,,Scufiţa Roşie‘’,  ,,Alba ca Zăpada’’ şi  ,,Capra cu trei iezi ‘’.   Încă din momentul în care am deschis prima carte, am ştiut că ea îmi va fi alături mereu şi că îmi va fi de folos în viaţă.   Cu fiecare carte pe care o citim, descoperim noi lumi şi noi personaje. Lectura ne permite să ne abatem pentru scurt timp de lumea reală. Cu fiecare carte pe care o citim, mai adăugăm o cărămidă imaginaţiei noastre şi ne îmbunătăţim mai mult vocabularul.   Mama m-a învăţat mult despre cărţi. Mi-a spus: ,, Cărţile nu sunt doar o adunătură de foi legate între două coperte. Cărţile ne influenţează viaţa, ne ghidează către o cale mai bună. Cărţile ne oferă şansa de a trăi mai multe vieţi într-una singură. Viaţa noastră ar putea fi o carte .‘’