Limba română, întrebare adresată de hina, 9 ani în urmă

Scrieți o compunere cu titlul "Împărăția cuvintelor" de maxim 10 rânduri.
Va rog,e urgent!!!

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de pavlik97
5
Intr-o zi, anume nu se stie, o fetita pe nume Maria se gandi sa srie un basm, iar pentru asta o chema pentru inceput pe semeata si zambitoarea formula de inceput a tuturor basmelor, care se cheama: A fost odata…
Apoi de peste tari indepartate, fu trezita, lucru care-I facu placere, din somnu-I dulce de un veac, o zana din povestile de demult, o zana tainica si cunoscuta in acelasi timp. Ea se numea Imaginatia. ea este o zana cum nici in povesti nu se poate gasi mai frumoasa sau mai inteleapta. Ea pe panze de zefir, tese cu fire de margaritare, tese lungi fuioare de cuvinte, transformate in imagini invizibile pentru ceilalti oameni si care se perindau prin fata ochilor Mariei. Astfel ea a ajuns pe culmi asa de inalte, incat vedea intr-o parte soarele si-n cealalta luna. Imaginatia I-a aratat si o raza de soare. O raza pe care ea o iubea foarte mult pentru ca intotdeauna era prima si ultima, apusul si rasaritul. Era o raza palida aproape fara valoare careia Maria nu-I acorda-se pana atunci prea multa atentie, pentru ca era lipsita de stralucirea celorlalte raze. Mai vazu in calatoria care dura doar o clipa taramurile pe care locuieste zana Imaginatia, si decoperi ca desi toate lucrurile erau in aparente la fel ca in realitate, aveau totusi ceva schimbat, ceva care pe Maria o atragea. Toate firele de iarba erau cuvintele, tufele erau poeziile, iar florile lor erau vesnice, la fel ca frumusetea poeziilor. Arbustii reprezentau basmele, iar copacii inalti erau romanele. Toate aceste lucruri o facura pe Maria sa-si dea seama ca se afla intr-o imparatie a cuvantului, in care pentru fiecare cuvant era o frunza cat de mica, dar care pentru copac inseamna inca o speranta la viata. Atunci fetita si-a dat seama ca aceia nu erau copaci obisnuiti, ci erau copaci care nu reprezentau numai lucrarile adunate din toata lumea,ci in spatele tuturor acestor lucruri se ascundea sufletul literaturii si al comunicarii cu ajutorul cartilor.
Răspuns de Arinela
3
Cuvîntul este aripa liniștii!Cuvîntul te îmbie prin idealuri romantice,te acceptă si te primește prin frumusețea lui,dar nu poate fi cucerit.Cuvintele sunt vocea inimiii.Un singur cuvânt poate strica un suflet, chiar dacă a zidit zece suflete.Cel mai frumos cuvint din lume este cuvintul "mama",deoarece de fiecare data cind il auzim inima noastra se umple de fericire.Mereu trebuie sa ne gindim de 10 ori inainte de a rosti un cuvint,daca il vom rosti fara a ne gindi acel cuvint poate sa raneasca inima ciuva.

"Fii atent la gandurile tale 
Pentru ca ele vor fi cuvinte ! 
Fii atent la cuvintele tale 
Pentru ca ele vor fi fapte !
Fii atent la faptele tale  
Pentru ca ele vor fi obiceiuri !  
Alte întrebări interesante