Question

Scrieti o compunere de 10-15 randuri in care sa il descrieti pe manole
Va rog imi trebuie pe maine plzzz :-) :-) :-) :-) :-)

Answer 1

Personajul principal al acestei balade este meșterul Manole. La modul simbolic, Manole reprezintă Creatorul de pretutindeni și din totdeauna. Biserica ridicată de ele din pămint și din apă, din lumină și vînt, constituie o copie micșorată a Cosmosului sacralizat prin jertfă. Destinul lui Manole este cel al tuturor Creatorilor: de a-și realiza opera prin zbucium  și suferință  și de a fi ucis chiar de acest ideal. Prin moarte, Manole continuă să rămină alături de biserica lui și reface, in eternitate, căsnicia cu Ana.
Pentru Manole constucția bisericii se transformă intr-un principiu de existență. In baladă, accentul nu trăiește și pe care o integrează in opera de artă.
Caracterul excepțional al eroului este pregnant construit, începînd cu versurile din prima parte (”Și Manole, zece,/ Care-i și întrece”), și atinge apogeul in partea a treia, cînd rugăciunea îi este ascultată de Dumnezeu și declanșează ploaia, vîntul, adică stihiile aerul, apa, spre a împiedica pe Ana să ajungă la mănăstire.
Surparea continuă a zidurilor trezește, in sufletul meșterului, mai întîi neliniștea, apoi, un acut sentiment de inutilitate a eforturilor. Descumpănit de neîmplinirea menirii sale de Făurar (”Iar Manole sta./ Nici că mai lucra”), meșterul aude ”aievea” vocea diamonului său care-i cere jertfa (”Ci mi se culca/ Și un vis visa.”).
După acest vis autorul ni-l prezintă pe Manole foarte agitat (”Manea se trezi,/ Ș-apoi se sui/ Pe gard de nuiele,/ Și mai sus, pe schele,/ Și-n cîmp se uita.”). cînd o vede pe soția lui venind el devine extrem de tulburat (”Cît el o zărea, / Inima-i sărea,/ In genunchi cădea/ Și plîngînd zicea (…) Manea mi-o videa,/ Inima-i plîngea, / Și iar se-nchina, / Și iar se ruga:/ …”). cînd ea a ajuns Manole este înnebunit (”Iar Manea turba”). Starea pe care o trăiește Manole pe parcursul zidirii iubitei sale soții este una de demență in care se includ neliniștea, suferința, zbuciumul, disperarea. O trăsătură specifică de caracter a protagonistului este vocația creației care include tărie de caracter, stăpînire de sine. El este aprins de acest sacrificiu care va dura peste ani.
Manole atit de mult a iubit-o pe Ana încît și-a dorit să moară odată cu ea pentru a fi impreună mereu, el fiind deja mort după zidirea ei (”Cum o auzea, / Manea se pierdea, /…/ Și de pe grindiș,/ De pe coperiș,/ Mort bietul cădea!”).
In opinia mea, Manole a făcut un sacrificiu prea mare pentru a-și vedea visul implinit. El ar fi putut renunța la acest vis de dragul iubitei sale și a copilului pe care ea îl aștepta, acesta reprezentînd o bucurie mai mare decît o mănăstire și să-și trăiască viața bucurîndu-se de ea toți trei impreună. O altă soluție ar fi putut fi părăsirea acelui loc blestemat și zidirea mănăstirii intr-un alt loc unde nu s-ar fi surpat ceea ce construia.