Scrieti o legenda despre floarea preferata.
Albinutza12:
Alege o floare.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
Într-o zi frumoasă de primăvară,fiica împăratului de la miază zi,care era o fată nespus de frumoasă la chip și isteață,se plimba pe balconul castelului,când dintr-o dată,pe porțile castelului,intră un prinț pe cal alb,călare.Fata văzându-l se îndrăgostii pe dată de el,și alergă pe scările de cleștar ale castelului,în speranța,că poate îl va mai ajunge,dar mândrul prinț,trecu precum fulgerul printre nori și se făcu nevăzut.
Zile și luni trecură,iar fata tot mai aștepta cu dorul aprins,să vadă pe prinț.Trecură ani,dar prințul nu se întoarse.Văzând împăratul că fiica-i iubită e atât de tristă,dădu zvon în țară,ca fiecare fecior de rang înalt să vină să se prezinte ,căci cel care va fii alesul fetei,îi va lua mâna și îi va da jumătate de împărăție.Trecură prin curțile împărătești mii de feciori care mai de care ,dar fetei de niciunul nu îi plăcu și rămase cu gândul tot la acel voinic sprinten de picior.
După câțiva ani în care fata tot își mai aștepta mândrul,pe când privea către zare,iată că apăru tânărul pe care prințesa îl aștepta de ani întregi.Iată că ea se aștepta ca feciorul să fie vreun fiu de împărat,dar voinicul își dădu mantaua ce îi acoperea capul,și se spuse cu glas pițigăiat:
-Fată frumoasă de împărat,știu că m-ai văzut și ai dat zvon în țară ca slujitorii tăi să mă caute,dar eu,nu sunt fiu de al vreunui împărat pământesc,așa cum cred toți curtenii tăi.Eu sunt fiul frumoasei mame,lună...apar o dată la 5 ani pe acest pământ și atunci când vin,vin în zorii dimineții.Nu stau mai mult de câteva minute,căci mă topesc sub razele arzătoare ale tatălui meu,soarele,care m-a blestemat.
După tot ce îi spuse acesta fetei,iar fugii călări pe calul său,și se pierdu în zare.Fata văzând toate acestea până se înecă în lacrmile ei,și se afundă în pământ transformându-se într-o sămânță din care ieși o minunată floare ,numită lăcrămioara.
COROANA???M-AM STRĂDUIT MULT LA EA!
Zile și luni trecură,iar fata tot mai aștepta cu dorul aprins,să vadă pe prinț.Trecură ani,dar prințul nu se întoarse.Văzând împăratul că fiica-i iubită e atât de tristă,dădu zvon în țară,ca fiecare fecior de rang înalt să vină să se prezinte ,căci cel care va fii alesul fetei,îi va lua mâna și îi va da jumătate de împărăție.Trecură prin curțile împărătești mii de feciori care mai de care ,dar fetei de niciunul nu îi plăcu și rămase cu gândul tot la acel voinic sprinten de picior.
După câțiva ani în care fata tot își mai aștepta mândrul,pe când privea către zare,iată că apăru tânărul pe care prințesa îl aștepta de ani întregi.Iată că ea se aștepta ca feciorul să fie vreun fiu de împărat,dar voinicul își dădu mantaua ce îi acoperea capul,și se spuse cu glas pițigăiat:
-Fată frumoasă de împărat,știu că m-ai văzut și ai dat zvon în țară ca slujitorii tăi să mă caute,dar eu,nu sunt fiu de al vreunui împărat pământesc,așa cum cred toți curtenii tăi.Eu sunt fiul frumoasei mame,lună...apar o dată la 5 ani pe acest pământ și atunci când vin,vin în zorii dimineții.Nu stau mai mult de câteva minute,căci mă topesc sub razele arzătoare ale tatălui meu,soarele,care m-a blestemat.
După tot ce îi spuse acesta fetei,iar fugii călări pe calul său,și se pierdu în zare.Fata văzând toate acestea până se înecă în lacrmile ei,și se afundă în pământ transformându-se într-o sămânță din care ieși o minunată floare ,numită lăcrămioara.
COROANA???M-AM STRĂDUIT MULT LA EA!
Alte întrebări interesante
Biologie,
8 ani în urmă
Fizică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă