Question

scrieți un comentariu al poeziei la mijloc de codru

Answer 1

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889), asemenea lui Vasile Alecsandri, s-a dovedit un pasionat culegator de creatii populare, inscriindu-se si din acest punct de vedere in romantism, deoarece el a vazut totdeauna in folclor o permanenta si nesecata sursa de inspiratie. Conceptia eminesciana privind specificul national este ilustrata de faptul ca, in opera sa, "poetul nepereche" a ilustrat si valorificat traditiile istorice si folclorice ale neamului sau.

. Creatie a maturitatii artistice a lui Mihai Eminescu, poezia "La mijloc de codru" este o confesiune lirica, o elegie filozofica si a fost publicata in primul volum de "Poezii", editat de Titu Maiofescu,

in 1883.



Ipotestii, locul mirific al copilariei, 1-a dezmierdat si 1-a fermecat pentru eternitate cu soapta padurilor si susurul izvoarelor vegheate de astrul tutelar al liricii eminesciene, luna, o perioada pe care poetul o evoca mai tarziu cu nostalgie si regret:



"Fiind baiet paduri cutreieram Si ma culcam ades langa izvor,"

("Fiind baiet paduri cutreieram")



Poezia "La mijloc de codru" este o creatie lirica, deoarece Eminescu isi exprima direct sentimentele de admiratie si incantare fata de frumusetile plaiurilor romanesti, in stilul poeziei populare, Poetul compune un tablou al naturii nu prin descrierea peisajului, ci prin enumerarea elementelor care alcatuiesc un spatiu al trairii, al simtirii naturii, stari reflectate si in sufletul poetului.

Titlul "La mijloc de codru" explica succint natura tipic eminesciana, alcatuita din elementele planului terestru si ale planului cosmic, imbinate intr-o perfecta armonizare cu sentimentele de admiratie si dragoste ale poetului pentru perfectiunea acesteia. Structura, semnificatii, limbaj artistic Poezia "La mijloc de codru" de Mihai Eminescu este alcatuita din treisprezece versuri, nestructurate in strofe. inceputul poeziei reia titlul, la care poetul adauga un epitet pentru a ilustra bogatia si profunzimile naturii: "La mijloc de codru dej". Padurea este animata de pasarelele care zboara pe crengile din crangul (huceagul -n.n.) de alunis, miscare exprimata printr-o imagine motorie: "Toate pasarile ies, / Din huceag de alunis / La voiosul luminis". Sentimentele de bucurie si extaz ale poetului sunt sugerate de epitetul in inversiune "voiosul luminis", care sunt amplificate de poiana - "luminis" - aflata in mijlocul codrului des, idee ilustrata printr-o imagine vizuala sugestiva.