Scrieţi un mine eseu tema în trecut basarabia avea multe mori de vânt.
Răspunsuri la întrebare
Morile de vânt, mărturie a unui trecut rural, au constituit un punct de cotitură fundamental în istoria omenirii, când cerealele erau zdrobite în aceste mașini antice, funcționarea cărora se baza pe exploatarea energiei vântului (energia eoliană).
Aceste structuri reamintesc alte teritorii și alte atmosfere, elemente importante, care caracterizează peisajul, și care din ce în ce mai des se transformă în icoane, simboluri ale locurilor și țărilor, așa cum s-a întâmplat cu cele din Olanda sau Spania.
Desigur, nimeni nu s-ar gândi să asocieze aceste artefacte cu "pământurile lui Ștefan cel Mare".
Și totuși, multe construcții erau prezente în trecut în întreaga țară: un aspect subliniat în stema orașului Nisporeni, numit "pământul morilor de vânt".
Distruse de-a lungul anilor de incendii și de neglijarea oamenilor, în aproape totalitate, printre puținele, încă prezente în țară, există un monument, care riscă să dispară, având în vedere condițiile de degradare avansată, în care se află: este "Moara de vânt" din Cernoleuca, raionul Dondușeni, în nordul țării, construită conform modelului morilor de vânt din Olanda.
Situată pe un deal de la intrarea în sat, moara a fost construită între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, și cândva servea ca o carte de vizită. În același sat erau încă altele cinci, dar au fost distruse și înlocuite cu mori moderne.
În prezent, moara nu funcționează și este în stare deplorabilă. Uneltele din lemn și moara de piatră, cu niște grinzi de lemn, tencuite în interior cu lut, rămân în interiorul construcției arhitecturale.
Moara de vânt apare în câteva picturi ale pictorului basarabean Igor Vieru, născut în aceeași localitate. Pe timpul Uniunii Sovietice, Vieru s-a opus în mod activ demolării acestui monument istoric, căruia îi era sortit să dispară în timpul filmărilor unui episod din filmul ,,Ei au luptat pentru Patrie,, regizat de Serghei Bondarciuk.
Până în prezent, moara face parte din patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova, înregistrat cu numărul 378 în Registrul Monumentelor, în categoria "monumente arhitecturale", datat de la sfârșitul secolului al XIX-lea.