Question

Sctieti sentimentele cu care am inceput clasa a 8 a (gen sa le enumerăm )
Si dupa sa spui la fiecare sentiment de ce trăiești sentimentul respectiv in cateva randuri (5 sau 6)
Va rog frumos!!40 puncte+coroana

Answer 1

primul sentiment când am început clasa a opta a fost acel mă m văzut în curtea școlii alaturi de colegii mei...a fost un sentiment de bucurie și de tristețe pentru că eram cu gândul că se termina repede încă un an,ultimul an între colegii mei.cu unii poate o să rămânem colegi,dar cu alții nu.
al doilea sentiment este că suntem cu gândul că este un an foarte greu cu examene.stresul c el mai mare e sa intram la un liceu bun.
și alt sentiment de tristețe. Este pentru că ne despărțim de diriginte și profesorii care ne an atașat foarte mult..ei sunt că o afoua familie a mea

Answer 2

  Am perceput, clar, trecerea timpului, iar această trecere a fost și va fi

însoțită de ușoare regrete, de o oarecare teamă, de speranțe seducătoare.  

  Sunt în clasa a 8-a, aș zice că sunt mare, dar uneori mă trezesc copleșit

de o stranie înfiorare. Simt mai precis decât altă dată apropierea viitorului,

îi simt parcă răsuflarea rece și mă cutremur.

Grijile pe care nu le-am avut niciodată vin acum peste mine, mă caută și

mă ating, iar eu mă deacopăr la marginea copilăriei, la partea de sfârșit

a perioadei vieții mele fără de riscuri, fără de riduri, fără de stres.

Dar nu pot să uit că sunt în clasa a 8-a, iar acum trebuie să devin mai

responsabil, mai aproape de ființa mea cea adevărată, mai sincer cu mine

însumi, mai departe de jocurile fără importanță din anii mei nu demult trecuți.

Sunt conștient că acum jocul și iubirea mea trebuie să fie învățătura, fără de care viitorul meu nu va suna frumos.

Așadar, cum au trecut și alții, înaintea mea, prin această perioadă a existenței,

am convingerea clară că și eu voi reuși să trec, voi trece uneori ca o apă

tulbure și învolburată, iar alteori ca o apă lină și limpede, dar voi trece !

Peste un an voi fi mult mai liniștit, poate și sper și îndrăznesc să cred că voi fi chiar fericit, dar fericirea de atunci trebuie s-o construiesc, cărămidă cu cărămidă, pas cu pas, încă de pe acum, numai așa speranțele vor deveni

certitudini, iar visurile vor deveni realitate.

Știu că am energie și voință, știu că sunt o forță și știu, sigur-sigur, că voi reuși !

...

Iar acum zâmbesc, tot ce-am scris mai sus este o pagină din Jurnalul meu de anul trecut, mă privesc în oglindă și iar zâmbesc, și parcă o voce-mi șoptește

din infinitul cerului : "Ești în clasa a 9-a, ești aici... și ești fericit !"