Se da caracterizarea nuvelei Alexandru Lapusneanul:Nuvela a fost publicata in Dacia Literara"-1840-una dintre cele mai cunoscute proze ale autorului
-este inspirata din istoria poporului nostru(Tema)
-Personaj (eponim)-numele coincide cu titlul operei
-momentul sosirii la ce-a dea doua domnie 1564
-in debutul lecturii,date esentiale pentru portretul lui
Lapusneanul predomninat indirect,gesturi,comportament,atitudeni
-perseverent(a-II-a domnie)
-cere sprijin turcesc
-maestru in arta prefacatoriei ("sa salveze tara")
-portretul moral
-precaut(vestimentatia de la mitropolie)
-spirit autoritar(de natura divina "au nu sunt eu insumi unsul")
-il pastreaza pe Motoc apoi il sacrifica(spirit practic)
-cinic(47 capete)
-premediaza faptele(discutia cu doamna)
-demagog(sacrificarea lui Motoc)
Antiteza(demon-angel)
-coleric(episodul cu doamna Ruxanda)
-anti erou(ascensiune-declin)
Caracterizare directa-autorul,naratorul arata punctul de vedere din care a fost conceput personajul acest fel
Se cere: Realizati cu ajutorul carecterizarii nuvelei,si faceti caracterizarea lui Alexandru Lapusneanu prin urmatoare ordine:
Introducere:tema si introducerea personajelor in opera
Cuprins:caracterizare directa si indirecta cu exemple
Incheiere:un punct personal sa critic literar
Utilizator anonim:
Va rog...dati-mi raspunsurile in intregime....va rog din suflet
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
9
lapusneanu e tipul domnitorulul tiran si crud cu vointa puternica,ambitie si fermitate in organizarea razbunarii inpotriva boierilor care-l tradasera in prima domnie.cruzimea si violenta voievodulului sunt puse in antiteza cu blandetea si delicatetea doamnei roxandra.inteligent si energic lapusneanu isi manifesta din expozitiune planul bine pus la punc.
Răspuns de
18
Introducere.
Tema este o inspiratie din istoria poporului nostru si o constituie a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569).
Alexandru Lapusneanul este personaj principal si tipul domnitorului despot crud si bun cunoscator al tipologiei umane. Autorul reuseste sa surprinda foarte bine culoarea epocii prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor din acel timp. Cuprins.
Caracterizarea indirecta
Alexandru Lapusneanul este descrisa ca o persoana perseverenta ce reuseste cu sprijin turcesc sa obtina a-II-a domnie. Din replicile sale rezulta ca este un mare maestru in arta prefacatoriei, afimand ca doreste "sa salveze tara". Din comportamentul, limbajul si vestimentatia sa reiese caracterul sau iar replicile exprima starea sufleteasca a personajelor. Lapusneanul ii primeste pe boieri cu sila si nu se arata prea fericit ,,silindu-se a zambi’’. Schimbul de replici arata siguranta de sine si atitudinea sa provocatoare care-i face pe dusmanii sai sa-si dezvaluie adevaratele intentii. Teatrul sau continua cu scena de la mitropolie unde se hotaraste sa fie precaut si sa inceteze cu crimele. “Cand sosi Alexandru-voda, sfanta slujba si boierii erau toti adunati”. Chiar daca este impotriva obiceiului sau, Lapusneaul se imbraca “cu toata pompa domneasca” iar pentru a castiga increderea boierilor nu ia nicio arma cu el. Ba mai mult, dupa ce asculta Sfanta Slujba se inchina icoanelor si saruta moastele Sf. Ioan. Dupa acest moment, le vorbeasca boierilor, cerandu-si iertare pentru toate varsarile de sange. Boierii il iarta, in afara de Spancioc si Stroici, si ii accepta invitatia la ospat.
Spiritul sau practic rezulta din faptul ca il pastreaza pe Motoc ca apoi il sacrifice arucandu-l multimii. Cinismul rezulta din faptul ca-i asteapta pe cei 47 de boieri in capul mesei.
Este un bun demagog, si nu se lasa pacalit de batranul Motoc, ceea ce dovedeste viclenia lui Lapusneanul. Auzind poporul strigand la poarta despre nedreptatile facute de acesta se hotaraste sa-l sacrifice arucandu-l in mijlocul multimii infuriate.
Doamna Ruxandra il crede un inger cand de fapt el este un demon. Acest lucru il afla de la o vaduva cu 5 copiii. Domnitorul o face pe Ruxandra sa lesine organizand capetele boierilor dupa rangul fiecaruia, in forma de piramida. In antiteza, Lapusneanul prin opozitie poate fi surprins cu doamna Ruxanda, Motoc, Spancioc, Stroici, in comparatie cu toti el fiind demonul.
In cele din urma se imbolnaveste grav si aflandu-se pe patul mortii este calugarit si otravit. Destinul lui Alexandru se incheie asa cum si l-a creat, omorand din razbunare.
Caracterizare directa - Alexandru Lapusneanul este introdus ca si personaj vandut de boieri, dar pe calea razbunarii. Dupa ce preia tronul, spre dezamagirea boierilor, care sperase intr-o schimare a acestuia, da foc la aproape toate cetatile din Moldova. Sub tot felul de pretexte le ia averile boierilor, nepasandu-i daca ii lasa pe drumuri. Relatia dintre Alexandru si boieri era una de superioritate totala. In concluzie Alexandru Lapusneanul este un bun manipulator care a stiut sa-si puna planurile in aplicare.
Tema este o inspiratie din istoria poporului nostru si o constituie a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569).
Alexandru Lapusneanul este personaj principal si tipul domnitorului despot crud si bun cunoscator al tipologiei umane. Autorul reuseste sa surprinda foarte bine culoarea epocii prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor din acel timp. Cuprins.
Caracterizarea indirecta
Alexandru Lapusneanul este descrisa ca o persoana perseverenta ce reuseste cu sprijin turcesc sa obtina a-II-a domnie. Din replicile sale rezulta ca este un mare maestru in arta prefacatoriei, afimand ca doreste "sa salveze tara". Din comportamentul, limbajul si vestimentatia sa reiese caracterul sau iar replicile exprima starea sufleteasca a personajelor. Lapusneanul ii primeste pe boieri cu sila si nu se arata prea fericit ,,silindu-se a zambi’’. Schimbul de replici arata siguranta de sine si atitudinea sa provocatoare care-i face pe dusmanii sai sa-si dezvaluie adevaratele intentii. Teatrul sau continua cu scena de la mitropolie unde se hotaraste sa fie precaut si sa inceteze cu crimele. “Cand sosi Alexandru-voda, sfanta slujba si boierii erau toti adunati”. Chiar daca este impotriva obiceiului sau, Lapusneaul se imbraca “cu toata pompa domneasca” iar pentru a castiga increderea boierilor nu ia nicio arma cu el. Ba mai mult, dupa ce asculta Sfanta Slujba se inchina icoanelor si saruta moastele Sf. Ioan. Dupa acest moment, le vorbeasca boierilor, cerandu-si iertare pentru toate varsarile de sange. Boierii il iarta, in afara de Spancioc si Stroici, si ii accepta invitatia la ospat.
Spiritul sau practic rezulta din faptul ca il pastreaza pe Motoc ca apoi il sacrifice arucandu-l multimii. Cinismul rezulta din faptul ca-i asteapta pe cei 47 de boieri in capul mesei.
Este un bun demagog, si nu se lasa pacalit de batranul Motoc, ceea ce dovedeste viclenia lui Lapusneanul. Auzind poporul strigand la poarta despre nedreptatile facute de acesta se hotaraste sa-l sacrifice arucandu-l in mijlocul multimii infuriate.
Doamna Ruxandra il crede un inger cand de fapt el este un demon. Acest lucru il afla de la o vaduva cu 5 copiii. Domnitorul o face pe Ruxandra sa lesine organizand capetele boierilor dupa rangul fiecaruia, in forma de piramida. In antiteza, Lapusneanul prin opozitie poate fi surprins cu doamna Ruxanda, Motoc, Spancioc, Stroici, in comparatie cu toti el fiind demonul.
In cele din urma se imbolnaveste grav si aflandu-se pe patul mortii este calugarit si otravit. Destinul lui Alexandru se incheie asa cum si l-a creat, omorand din razbunare.
Caracterizare directa - Alexandru Lapusneanul este introdus ca si personaj vandut de boieri, dar pe calea razbunarii. Dupa ce preia tronul, spre dezamagirea boierilor, care sperase intr-o schimare a acestuia, da foc la aproape toate cetatile din Moldova. Sub tot felul de pretexte le ia averile boierilor, nepasandu-i daca ii lasa pe drumuri. Relatia dintre Alexandru si boieri era una de superioritate totala. In concluzie Alexandru Lapusneanul este un bun manipulator care a stiut sa-si puna planurile in aplicare.
Alte întrebări interesante
Engleza,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Ed. tehnologică,
9 ani în urmă