Limba română, întrebare adresată de Flurure, 8 ani în urmă

"Se poate ca olta de sus să se spargă,

Să cadă nimicul cu noaptea lui largă

Să văd cerul negru că luminele-și cerne

Caprăzi trecătoare a morții eterne"


a. Sintaxa frazei(sunt 2 capcane)

b. Precizeaza prozofia fragmentului

c. cuvintele cu grupuri vocalice

d.un cuvant prin conversiune si un cuvant prin derivare+structura lor

e.analiza sintactico-morfologica a atributelor si complementelor( in ordinea aparitiei)

f.expansinea pentru "negru" si "caprazi"

g.contragerea ltimei propozitii

h.sinonime contextuale pentriu: larga,cerne,etern

i.desparte in silabe primele 6 cuvinte polisilabice ,precizand regurile si acentul corect

j.construieste enuntul prin care sa demostrezi polisemantismul cuvantului " cerne" ( un substantiv si 3 sf)

k. construieste un enunt cu o alta valoare morfologica decat in text pentru cuvantul :noaptea" precizand + functia sintactica

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de MonicaN
1

Răspuns:

„Se poate ca bolta de sus să se spargă,

Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,

Să văd cerul negru că lumile-şi cerne

Ca prăzi trecătoare a morţii eterne...”

                                                  Mortua est! - Mihai Eminescu

a) Sintaxa frazei

Se poate ¹| ca bolta de sus să se spargă, ²|

Să cadă nimicul cu noaptea lui largă, ³|

Să văd cerul negru ⁴|  că luminile-și cerne

Ca prăzi trecătoare a morții eterne...⁵|

P₁ = PP            P₂ = SB        P₃ = SB          P₄ = SB          P₅= AT

Explicație:

Ne amintim că predicatul regentei unei propoziții subiective poate fi verbal sau nominal, dar întotdeauna impersonal! În acest text predicatul regentei este exprimat prin verbul reflexiv impersonal se poate.

b) Precizeaza prozofia fragmentului [Întrebarea ta este incompletă, dar cel mai probabil enunțul complet este Precizează prozodia fragmentului ]

Această strofă este un catren, fiind alcătuită din 4 versuri, cu rima împerecheată (versul 1 rimează cu versul 2 spargă/largă și versul 3 rimează cu versul 4 cerne/eterne). Măsura este de 12-13 silabe iar piciorul metric trisilabic (amfibrah prima și a treia silabă neaccentuată, a doua accentuată).

Explicație:

Elementele de versificație (prozodie) pe care le analizăm sunt:

  • versul – care reperezintă un rând dintr-o poezie;
  • strofa – grupul de unul sau mai multe versuri;
  • rima – potrivirea sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri.
  • măsura – numărul silabelor dintr-un vers;
  • ritmul – succesiunea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers și piciorul metric care este grupul sau unitatea de ritm formată din două sau mai multe silabe.

c) cuvintele cu grupuri vocalice

poate – poa-te (diftong)

noaptea – noap-tea (diftong)

trecătoare – tre-că-toa-re (diftong)

Explicație:

Grupurile vocalice din limba română sunt:

  • diftongul
  • triftongul
  • hiatul

d) un cuvant prin conversiune si un cuvant prin derivare+structura lor

nimicul - conversiune

trecător – a trece + suf. -ător (derivare cu sufix)

Explicație:

Conversiunea și derivarea sunt două mijloace interne de îmbogățire a vocabularului.

e) analiza sintactico-morfologica a atributelor si complementelor (în ordinea aparitiei)

de sus = adv. de loc, ATR adv. + prep. de

cu noaptea = subst. comun, simplu, gen fem., nr. sg, caz Ac, C.i

lui = pron. personal, pers. a III-a, gen masculin, nr. sg, caz G, ATR pron. genitival  

largă = adj, variabil, cu 4 forme, gen fem., nr. sg., caz Ac, ATR adj.

cerul = subst., comun, simplu, gen neutru, nr. sg, caz Ac, art. cu art hot. -l, C.d

negru = adj, variabil, cu 4 forme, gen neutru., nr. sg., caz Ac, ATR adj.

lumile = subst., comun, simplu, gen feminin, nr. sg, caz Ac, art. cu art hot. -le, C.d

ca prăzi = subst., comun, simplu, gen feminin, nr. sg, caz Ac, complement circumstanțial de mod

trecătoare = adj, variabil, cu 3 forme, gen feminin., nr. sg., caz Ac, ATR adj.

a morții = subst., comun, simplu, gen feminin, nr. sg, caz G, art. cu art hot. -i, ATR subst. genitival

eterne = adj, variabil, cu 4 forme, gen feminin., nr. sg., caz Ac, ATR adj.

f) expansinea pentru "negru" si "ca prăzi"

care este negru

ca prăzi care trec

Explicație:

Expansiunea este transformarea unei părți de propoziție în propoziția subordonată corespunzătoare.

g) contragerea ultimei propozitii

Să văd cerul negru luminile cernându-și

Ca prăzi trecătoare a morții eterne..

Explicație:

Contragerea este restrângerea unei propoziții subordonate într-o parte de propoziție corespunzătoare.

h) sinonime contextuale pentru: largă, cerne, etern

largă = vastă, întinsă, mare

a cerne = a elimina

etern = nesfârșit

i) desparte in silabe primele 6 cuvinte polisilabice, precizand regurile si acentul corect

poa-te – cvv-cv (poáte)

bol-ta – cvc-cv (bólta)

spar-gă – ccvc-cv (spárgă)

ni-mi-cul – cv-cv-cvc (nimícul)

noap-tea – cvvc-cvv (noáptea)

lar-gă - cvc – cv (largá)

j) construieste enuntul prin care sa demostrezi polisemantismul cuvantului " cerne" ( un substantiv si 3 sf)

Mama cerne făină pentru prăjitură. (a trece prin sită)

Norii cerneau din înaltul cerului. (a ploua mărunt)

A cernut toată informația (a alege partea bună)

Fulgii de zăpadă cădeau într-o cernere lenesă. (substantiv acțiunea de a cerne)

k) construieste un enunt cu o alta valoare morfologica decat in text pentru cuvantul: noaptea precizand functia sintactica

Noaptea dorm foarte bine. (adv, complement circumstanțial de timp)


Flurure: mersiiiii
Alte întrebări interesante