Question

Singur pe lume rezumat la capitolul 11 pe vas

VA ROG!!

Answer 1

Capitolul 11 - Pe vas
Rémi se întoarce trist la han unde, întrebat de hangiu unde este stăpânul său, Vitalis, acesta povestește că a fost condamnat pentru două luni, urmând să achite și o sumă importanta de bani. Îi mai spune că nu are bani, nici pentru el, dar nici pentru a-și hrăni animalele, că nu se bazează pe nimeni. Hangiul, căruia Vitalis îi era deja dator, îl dă afară din han cu tot cu animale. După o negociere cu hangiul își dă seama că este obligat să plece, așa că iși ia animalele și pornește la drum. Mergând își dă seama că poate fi și el arestat pentru că animalele nu aveau botniță, iar el nici nu avea bani să le cumpere. Realizează că el este " șeful familiei", purtând responsabilitatea față de animale. Câinilor le era foame, Suflețel se freca pe burtică, semn că și lui îi era foame chiar și lui Rémi. Se îndreptau spre oraș, spre Montpellier, dar, părăsind Toulouse-ul, nu întrebă nimic de direcția drumurilor. Se gândea că vor dormi sub cerul liber, lângă vreo tufă sau un zid, având în vedere că era cald. După vreo trei ore de mers se oprește la o brutărie de unde cumpără pâine, după ce își face o groază de calcule, pentru că singurii bani pe care îi aveau erau 11 parale. Pleacă strângând pâinea sub braț, fără a îndrăzni să ceară restul ce i-ar fi cuvenit. Apoi, s-au oprit să mănânce, iar Rémi a împărțit pâinea în cinci bucăți egale, dar, în timp ce maimuțica se săturase cu bucățica sa, ceilalți nu se săturaseră. Începu să vorbească animalelor, spunându-le că stăpânul lor, al tuturor, nu va fi cu ei două luni. Făcuse planurile, le spuse că le va fi alături și că va conta pe ei.
Au continuat să dea reprezentații pentru a-și câștiga existența. La început nu le-a dat nimeni atenție, dar un copilaș se îndreptă spre ei și imediat mama sa îl strigă să se întoarcă. Nu după mult timp veni un "paznic sătesc" care îi goni. Au pornit mai departe pentru a-și găsi adăpost și găsi într-o pădure un bloc de granit și un altul deasupra care formau la bază o cavitate și li se păru perfect. Le mai lipsea mâncarea, dar nu se gândeau la asta. Se culcară, dar Rémi nu putea dormi: se gândea ce vor face a doua zi, abia trecuse prima zi din cele două luni. Începu să plângă, iar Capi, unul din câini, veni să îl consoleze. A doua zi s-au îndreptat spre brutărie din următorul sat. Zerbino, un alt câine din trupa sa furase o bucată de carne și stăpâna alerta pe cei din jur să îl aresteze pe stăpân. Au fugit peste doi km când nimeni nu mai era pe urmele lor. Voia să dea o lecție hoțului, pentru că, împins de foame, putea fi exemplu pentru ceilalți, dar Zerbino dispăru. Îsi aduse aminte de sfatul lui Vitalis si incepu sa cante la harpa pentru a uita de foame, de oboseala. Initial câinii nu au părut încântați, apoi, se auzi o voce de copil care striga "bravo". Era pe un vas ciudat, însoțit de o doamnă care îl întrebă dacă ei cântă și dansează de plăcere. Apoi au început o reprezentație pentru cei doi spectatori care nu se puteau hotărâ dacă vor un dans sau o comedie. Apăru și Zerbino dintr-un tufiș, apoi doamna le spuse că fiul său ar vrea să îi vadă mai de aproape. Asa văzu cum copilul stătea legat de o scândură. Se suiră cu toții pe vas și purtând o conversație cu aceasta despre traiul lor zilnic, fiul se juca cu câinii spunându-le că trebuie să fie foarte înfometați, iar în acel moment Suflețel începu să își frece burtica. Atunci îi invită să mănânce. Doamna i-a intrebat ce vor mânca mâine, iar Rémi a spus că poate vor avea norocul să găsească oameni cu suflet bun, ca cei de azi. Apoi, după o conversație între doamnă și fiu, într-o limbă străină pentru Rémi, îi propuse acestuia să rămână cu ei. Fiul ei bolnav ar fi foarte fericit să îi aibă companioni, să dea reprezentații, iar Arthur, fiul său, să-i aplaude. Fericit, Rémi acceptă și plecară cu toții, în timp ce Arthur și mama sa, mână în mână, ascultau ceea ce cânta Rémi.