Question

Spuneți-mi si mie rezumatul la o furnica de Tudor Arghezi plzz

Answer 1

Observam sentimentul de afectiune a lui Tudor Arghezi fata de vietuitoarele mici . Se observa atunci cand spune o furnica ,,mica , mica,,prin care ne arata cat de firava este vietatea .Acesta ne prezinta cum o furnica urca pe picioarele lui , mai spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste ,, crăci,,Aceasta figura de stil poate fi o comparaţie ,, Omul precum  copacul ''

Answer 2

. In prima strofa autorul ne arata cu ajutorul cuvintelor “ieri”, “la pranz” momentul in care se desfasoare intamplarea pe care o relateaza. Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea. Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.  O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”. In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica”  si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul      datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina. Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”. In a treia strofa scriitorul foloseste adresarea directa. Acesta personifica gandul care o intreaba mahnit pe furnica, lucru care ne arata inca o data grija si dragostea pe care o poarta micii fapturi. De asemenea, aceste sentimente le putem observa si datorita adresari cu substantivul “tata”, accentuand starea de afectiune parinteasca pe care  autorul o manifesta. Pentru a accentua confuzia furnicii creatorul a folosit imagini dinamice “Un’ te duci”, “nu te-ai lamurit”, “si-ai ratacit”, “te-ai suit”, “sa-ti arat”. Putem observa si folosirea arhaismelor gramaticale “Un’”(unde). In a patra strofa autorul continua adresarea directa. Sentimentul pe care il are in aceasta strofa fata de mica faptura este tot de grija, lucru observat datorita noii intrebari “Unde dormi aici departe?”. Pentru a-si arata grija fata de furnica scriitorul foloseste imaginili dinamice: “sa-ti mai pui”, “unde dormi”, “s-ajungi”. Observam folosirea cuvintelor din campul lexical al cartii: “carte”, “pagina”, “virgula”, “op”, “poezie”. In a cincea strofa autorul continua sa-si arate grija fata de mica faptura: “S-o feresc de nestiut, Ingrijat de ce-o sa zica Maica stareta furnica” Scriitorul foloseste personificarea: “Maica stareta furnica”. Imaginile folosite sunt statice: “o asteapta in zadar”, “ma gandesc”, “ce-i de facut”.