spuneti-mi va rog toate modurile si timpurile verbelor. E URGENT!
Răspunsuri la întrebare
În timpul conjugării, verbele pot lua forme personale sau forme nepersonale.
Formele personale sunt cele care variază în funcție de persoana și numărul subiectului. Doar la aceste forme personale verbul are categoria gramaticală a modului și poate avea funcția de predicat verbaI sau poate forma predicat nominal.
Formele nepersonale sunt cele invariabile după număr și persoană. Verbele la aceste forme nepersonale nu pot avea funcția de predicat verbal. Formele verbale nepersonale sunt infinitivul, participiul, gerunziul și supinul.
Se studiază patru moduri: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ și imperativ.
① modul indicativ − este cel mai răspândit mod, atât în vorbire cât și în textele scrise. Exprimă o acțiune sigură, reală. Este singurul mod care are forme pentru toate timpurile (prezent, trecut, viitor).
Timpurile indicativului:
- prezent − indică o acțiune care se desfășoară în momentul vorbirii: „eu citesc acum”. Alte exemple:
(eu) cânt, (el) vede, (noi) scriem, (voi) citiți
- imperfect − indică o acţiune trecută care se desfășura în același timp cu o altă acţiune trecută: „eu citeam când tu dormeai”. Alte exemple:
(eu) cântam, (el) vedea, (noi) scriam, (voi) citeați
- perfect compus − indică o acţiune trecută și terminată. Se formează cu verbul auxiliar „a avea” + participiul verbului de conjugat: „eu am citit”. Alte exemple:
(eu) am cântat, (el) a văzut, (noi) am scris, (voi) ați citit
- perfect simplu − indică o acţiune trecută și terminată: „eu citii”. Alte exemple:
(eu) cântai, (el) văzu, (noi) scriserăm, (voi) citirăți
- mai-mult-ca-perfect − indică o acțiune trecută, terminată înaintea altei acțiuni trecute. Se recunoaște după sufixul -se-: „când m-ai întrebat, eu citisem deja”. Alte exemple:
(eu) cântasem, (el) văzuse, (noi) scriseserăm, (voi) citiserăți
- viitor standard − indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este forma literară de viitor standard. Se formează cu verbul auxiliar „a vrea” + infinitivul verbului de conjugat: „eu voi citi”. Alte exemple:
(eu) voi cânta, (el) va vedea, (noi) vom scrie, (voi) veți citi
- viitor standard popular − sunt forme de viitor standard întâlnite cu precădere în limba vorbită: „eu am să citesc”, „eu o să citesc”, „eu oi citi”. Alte exemple:
− prezentul verbului „a avea” + conjunctivul verbului de conjugat:
(eu) am să cânt, (el) are să vadă, (noi) avem să scriem, (voi) aveți să citiți
− particula „o” + conjunctivul verbului de conjugat:
(eu) o să cânt, (el) o să vadă, (noi) o să scriem, (voi) o să citiți
− forme scurte ale verbul auxiliar „a vrea” + infinitivul verbului de conjugat:
(eu) oi cânta, (el) o/a vedea, (noi) om scrie, (voi) oți/ăți citi
- viitor anterior − indică o acțiune viitoare, dar terminată înaintea altei acțiuni viitoare. Se formează din verbul auxiliar „a vrea” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat: „eu voi fi citit când vei veni tu”. Alte exemple:
(eu) voi fi cântat, (el) va fi văzut, (noi) vom fi scris, (voi) veți fi citit
- viitor în trecut − indică o acțiune viitoare desfășurată în trecut și raportată la o acțiune din trecut. Se formează cu imperfectul verbului „a avea” și conjunctivul verbului de conjugat: „eu aveam să citesc cartea după ce mi-o recomandaseși tu”. Alte exemple:
(eu) aveam să cânt, (el) avea să vadă, (noi) aveam să scriem, (voi) aveați să citiți
② modul conjunctiv − arată o acțiune posibilă și realizabilă. Se formează cu ajutorul conjuncției „să”, de aici și numele de „conjunctiv”.
Timpurile conjunctivului:
- prezent − arată o acțiune care se poate desfășura în prezent sau în viitor. Se formează cu conjuncția „să” + indicativul prezent al verbului de conjugat: „pot să citesc acum”, „pot să citesc mâine”. Alte exemple:
(eu) să cânt, (el) să vadă, (noi) să scriem, (voi) să citiți
- perfect − arată o acțiune care se putea desfășura în trecut. Se formează cu conjuncția „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat: „trebuia ca eu să fi citit deja cartea”. Alte exemple:
(eu) să fi cântat, (el) să fi văzut, (noi) să fi scris, (voi) să fi citit
③ modul condițional-optativ − arată o acțiune posibilă și realizabilă în anumite condiții. Se formează cu ajutorul verbului auxiliar „a avea”.
Timpurile condițional-optativului:
- prezent − arată o acțiune care se poate desfășura în prezent sau în viitor. Se formează cu verbul auxiliar „a avea” + infinitivul verbului de conjugat: „eu aș citi acum”, „eu aș citi mâine”. Alte exemple:
(eu) aș cânta, (el) ar vedea, (noi) am scrie, (voi) ați citi
- perfect − arată o acțiune care se putea desfășura în trecut. Se formează cu verbul auxiliar „a avea” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat: „dacă aș fi putut, eu aș fi citit deja cartea”. Alte exemple:
(eu) aș fi cântat, (el) ar fi văzut, (noi) am fi scris, (voi) ați fi citit
④ modul imperativ − exprimă un ordin, un îndemn, o rugăminte sau un sfat. Are forme doar pentru persoana a II-a (singular și plural), afirmativ sau negativ. Nu are timpuri. Exemple:
citește!, nu uita!, veniți!, nu strigați!