Spuneti toate metaforele din poezia limba noastra de A.Mateevici si explicatile Dau coroana Va rog in jumatate de ora
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
23
„Limba noastră-i o comoară”. Această comoară spirituală defineşte cel mai bine o naţiune, fiindcă ea se naşte din adâncul fiinţei naţionale.
„în adâncuri înfundată”.Fiinţa noastră îşi are rădăcina înfiptă în glia străbună. Valoarea poeziei este o definiţie lirică a limbii române, care are la bază imaginea unui şirag de pietre preţioase, imagine ce sugerează valoarea cuvintelor, frumuseţea, tăria, strălucirea luminilor sensurilor ascunse în cuvinte: „Un şirag de peatră rară, /Pe moşie răvărsată”.
Limba conţine focul spiritului românesc: „Limba noastră-i foc, ce arde / Într’un neam, ce fără veste/ S’a trezit din somn de moarte, / Ca viteazul din poveste”. Limba, ca şi poezia, este o sinteză a spiritului naţional: „Limba noastră-i numai cântec, / Doina dorurilor noastre”, fiindcă doina şi dorul sunt specifice poporului român. Metafora „roi de fulgere” este extrem de sugestivă pentru funcţia limbii de a reda idealurile naţionale şi sociale, aspiraţia către cer, către Dumnezeu: „Roi de fulgere, ce spintec/Nouri negri, zări albastre”.
Limba este fiinţa naţională, din care poetul face parte integrantă: „Limba noastră-i graiul panii, / Când de vânt se mişcă vara /în rostirea ei bătrânii / Cu sudori sfinţit ‘au ţara”. Este graiul faptelor, care-i asigură existenţa. Prin sacrificiul permanent, prin faptele de vitejie, de muncă, ei, străbunii, au împlinit destinul naţional, au sfinţit cu sânge şi sudoare pământul ţării, fiindcă în concepţia poporului român „omul sfinţeşte locul”.
„în adâncuri înfundată”.Fiinţa noastră îşi are rădăcina înfiptă în glia străbună. Valoarea poeziei este o definiţie lirică a limbii române, care are la bază imaginea unui şirag de pietre preţioase, imagine ce sugerează valoarea cuvintelor, frumuseţea, tăria, strălucirea luminilor sensurilor ascunse în cuvinte: „Un şirag de peatră rară, /Pe moşie răvărsată”.
Limba conţine focul spiritului românesc: „Limba noastră-i foc, ce arde / Într’un neam, ce fără veste/ S’a trezit din somn de moarte, / Ca viteazul din poveste”. Limba, ca şi poezia, este o sinteză a spiritului naţional: „Limba noastră-i numai cântec, / Doina dorurilor noastre”, fiindcă doina şi dorul sunt specifice poporului român. Metafora „roi de fulgere” este extrem de sugestivă pentru funcţia limbii de a reda idealurile naţionale şi sociale, aspiraţia către cer, către Dumnezeu: „Roi de fulgere, ce spintec/Nouri negri, zări albastre”.
Limba este fiinţa naţională, din care poetul face parte integrantă: „Limba noastră-i graiul panii, / Când de vânt se mişcă vara /în rostirea ei bătrânii / Cu sudori sfinţit ‘au ţara”. Este graiul faptelor, care-i asigură existenţa. Prin sacrificiul permanent, prin faptele de vitejie, de muncă, ei, străbunii, au împlinit destinul naţional, au sfinţit cu sânge şi sudoare pământul ţării, fiindcă în concepţia poporului român „omul sfinţeşte locul”.
Madalina2019:
metaforele sint: ,,limba noastra-i o comora"...,,sirag de piatra rara"...,,foc ce arde"...etc..
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Istorie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă