Question

spunetimi cate ceva despre dava（istorie）varooog dau coroana

Answer 1

La origine, termenul dava era un sufix din limba dacică frecvent în denumirile unor localități atestate în diverse izvoare literare sau epigrafice, care a fost transformat, convențional, de istoriografia românească într-un substantiv comun, care, a căpătat sensuri și valențe destul de diferite de la un autor la altul. Dacă sensul antic pare să fi fost cel de localitate, sensul arheologic, modern pare a desemna o structură complexă de locuire. Comparativ cu oppida, davele reprezintă așezări ce acoperă o suprafață incomparabil mai restrânsă.[5]
Lista de denumiri de localități dacice cu sufixul -dava, care urmează, cuprinde atât localități cu locația confirmată de arheologi, cât și localități neidentificate încă în teren.




Una din puternicele cetãti geto-dacice din zona Cîmpiei Munteniei este dava de la Radovanu, judetul Cãlãrasi.

Locul pe care s-a aflat aceastã cetate, un promontoriu de formã triunghiularã — care se vede astãzi în partea de sud-est a comunei — creat prin eroziune din terasa înaltã a râulul Arges, este cunoscut de localnici sub numele de „Gorgana a doua”. Iniţial, cetatea a fost separatã de restul terasei printr-un sant de apã­rare, adîncit apoi de apele cãzute din precipi­tatii.

Pantele abrupte, greu accesibile au oferit acestei dave o excelentã apãrare naturalã, cãreia oamenii i-au adãugat o palisadã si un sant cu o adîncime ce ajungea pînã la patru metri. Cu timpul, asa cum s-a constatat în timpul sãpãturilor arheologice, s-a renuntat la sistemul suplimentar de apãrare. În jurul resedintei cãpeteniei — acropola — pe o su­prafatã de cîteva hectare se întindea asezarea civilã. ceramica descoperita la Radovanu

În incinta întãritã, s-a cercetat aproximativ o treime din suprafaţã, constatându-se exis­tenţa a douã straturi de culturã, primul datînd din perioada de sfîrsit a epocii bronzului (sec. XV-XII i.e.n.), iar cel de-al doilea din peri­oada geto-dacicã. Începuturile asezãrii geto-dacice dateazã din sec. III î.e.n., dar promonto­riul începe sã fie intens locuit şi fortificat din primele decenii ale sec. II î.e.n.

Locuintele de formã rectangularã au fost construite — conform traditiei pãstrate din epoca neoliticã — din pari grosi bãtuti în pãmînt, împletiti cu nulele si lipiti cu lut, care avea în compozitie paie si pleavã. Peretii ca­selor, bine neteziti, erau spoiti. Acoperisurile, în douã ape, erau din stuf sau paie.

În stratul de culturã a fost descoperitã o cantitate apre­ciabilã de tigle si olane, ceea ce atestã cã una din locuinte, care reprezenta o importantã deo­sebitã — probabil locuinta cãpeteniei sau un locas de cult — a fost acoperitã cu astfel de materiale de constructie.

În locuinte s-au descoperit vetre de formã rotundã sau ovalã, iar în douã dintre ele, de dimensiuni mai mari, vetre ornamentate. De­oarece în inventarul acestor douã locuinte s-au gãsit vase de o formã deosebitã, care, dupã pãrerea unor cercetã­tori, erau vase de cult, iar în preajma lor s-au identificat gropi cu depuneri rituale, con­siderãm cã ne aflãm în fata unor sanctuare si cã dava de la Radovanu a fost un impor­tant centru religios al lumii geto-dacice de pe cursul infe­rior al rîului Arges.

Într-o altã locuintã au fost scoase la ivealã creuzete, ti­pare, dornuri, dãlti de dimen­siuni mici cu gura curbatã, resturi de metal si zgurã, ma­teriale ce dovedesc cã lo­cuinta a apartinut unui biju­tier ce-si ornamenta obiectele de podoabã sau vasele de metal pe care le fãurea.

Invitatie geto dacii www.geto-dacii.ro

Operatia era fãcutã cu ajutorul unei stante din bronz ce avea reprezentat în relief chipul zeitei Atena Partenos. Desco­perirea acestui atelier ridicã fireasca întrebare dacã nu cum­va, la Radovanu, s-au bãtut monede, asa cum s-a constatat în unele dave în care s-au gãsit asemenea unelte.

Inventarul locuintelor, foarte bogat si variat, cuprindea obiecte si unelte din fier (seceri, cosoare, cutite, dãlti de tîmplãrie, pinteni, pumnale, vîrfuri si cãlcîie de lãnci, vîrfuri de sãgeti etc.).

Nu lipsesc nici uneltele din bronz sau din piatrã (rîsnite de formã conicã, zdrobitoare) si nici cele din os (mînere de cutite si pumnale, împungãtoare, ace s.a.m.d.). Se vãd de asemenea, greutãti pentru fus, greutãti pentru rãzboaiele de tesut sau plasele de pescuit, lustru­itoarele sau modelatoarele de vase.

Radovanu, sapaturi arheologiceSe cuvin mentionate si unele cioburi rotunjite, asa-numitele ostrakoane, care serveau fie ca fise de vot, fie ca je­toane pentru unele jocuri de societate — constituind asa­dar mãrturii pretioase pri­vind unele aspecte ale vietii strãmosilor nostri.

Între obiectele descoperite, majoritatea o constituie va­sele din lut de diferite forme si mãrimi, lucrate cu mîna sau la roata olarului, lustruite sau nu, deseori decorate cu mult gust, arse la rosu sau la cenusiu.

Ceramica, în cea mai mare parte asemãnãtoare cu aceea descoperitã în alte ase­zãri si cetãti contemporane dovedeste încã o datã uni­tatea culturii materiale geto-dacice