Question

Stabileste caracterul cuvintelor subliniate
​

Answer 1

veri - veri - polisemantic
s-a - sa - omofonele
poveste - istoria - (?)
visa - visa - omonime
n-ai - nai - omofone
bancă - bancă - omonime
i-ar - iar - omofonele
mine - mine - omonime
curte - curte - omonime
care - care - omograf
urmă - urmă - omonime
la - la - polisemantic (?)
uneori - câteodată - sinonime
sus - jos - antonime


OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică, dar cu înţeles total diferit:
Barca pluteşte pe lac.
Am dat cu lac pe unghii.

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au aceeași formă și sensuri diferite, dar care (spre deosebire de omonime) derivă din același sens primar, la care se adaugă și sesnurile secundare. 
Astfel, vorbim de două sensuri ale cuvintelor:
a. sensul  de bază al cuvântului.
b. sensul secundar

După criteriul stilistic, vorbim despre:
a. sensul propriu; Focul din sobă mocnea.
b. sensul figurat; Nu putea să stăvilească focul din inimă.
 Exemple:
* A pus farfuria pe masă.
* Nu a vrut să vină la masă pentru că nu îi este foame.
* Nu cunoaște notele de pe portativ.
* I-a arătat mamei notele din carnet.

Omofonele sunt cuvinte care se pronunța identic, dar se scriu diferit. Este cazul ortogramelor.
Exemple:
* Mama sa este cântăreață.
* S-a dus până la piață.
* Ei vor să meargă în concediu la munte.
* V-or (popular, cu sensul de „v-au”) dat premiul pe care vi l-au promis

Omograf dacă are aceeași formă scrisă ca și alt cuvânt, dar diferă de acesta prin pronunție, ca de exemplu copii în sintagmele doi copii și două copii.
Dacă și pronunția este identică atunci avem de a face cu omonime.