Subiectul al II-lea
Redactează un text de cel putin 150 de cuvinte in care sa relatezi o intamplare
petrecută in copilarie. Vei folosi cel puţin o secventa narativa, o secventa
descriptivă, o secvență dialogatá.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
conținutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte
(marcarea corecta a paragrafelor - 1 punct, coerenta textului - 1 punct, proprietatea tatenilo
folositi - 1 punct; corectitudine gramaticala - 1 punct, claritatea exprimári ideilot - 1 punct,
proprietatea termenilor folositi
1 punct; respectarea normelor de ortografie - 1 punct
respectarea normelor de punctuatie - 1 punct; lizibilitate - 1 punct).
Nota! Punctajul pentru redactare se acordă doar in cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
O intamplare diferita
Era o zi ca oricare alta de duminica in toiul verii. Linistita, calma te simteati de parca totul se oprise in loc, puteai observa iarba verde peste care razele soarelui straluceau si parea ca este acoperita cu scipici auriu, puteai observa fluturii care pareau o pictura, dar la scara mai mica, sa nu uitam si de atmosfera care era diferita, amortita. Nu puteai sa fi trist sau sa plangi, nu puteai sa te simti rau, puteai sa sa te simti... eliberat, sa te simti ca o persoana noua, chiar daca era doar pentru o zi.
Eu insa ma aflam in camera mea, mica dar plina cu tot felul de jucarii, fericita deoarece astzi trebuia sa ma intalnesc cu prietena mea. Mama ei a invitat familia mea la niste inghetata si jocuri, unde puteam petrece timp de calitate fiind fericiti. Am decis sa ma imbrac cu o bluza alba si niste pantaloni negri, iar papucii erau niste adidasi care erau de un roz foarte deschis. In gentuta mea am pus o patura, cateva jocuri si multe alte jucarii pe care cel mai probabil nu le voi folosi, dar atunci eram mult prea mica ca sa inteleg. Am plecat cu masina, fiindca ea statea destul de departe de casa mea asa ca puteam ajunge doar cu ajutorul acesteia, dar aceea nu era o problema. Cand am ajuns acolo eram in culmile fericirii, simteam ca sunt oarecum acasa dar eram asa de departe de cea reala. Cand am vazut-o am alergat spre ea cu o viteza destul de mare pentru a nu o darama dar in deajuns de mare pentru a ne lovi. Din nou asta nu conta asa ca adultii au plecat in curte unde s-au pus pe discutii, iar noi doua ne-am furisat pe poarta am inchis-o cu cea mai mare grija apoi am luat-o la fuga. Intre timp si noi am inceput sa discutam:
prietena mea: - Am auzit ca la al saptelea pom se afla doua genti pierdute si nu se stie ale cui sunt, asa ca am putea sa le luam noi. Ce zici?
eu: - Am putea sa le gasim si apoi sa ne intrebam prietenele daca nu cumva sunt ale lor, iar daca nu primim nici un raspuns le vom lua noi
prietena mea: - Da, de acord!
Cat timp noi alergam spre copac ne simteam ca niste aventuriere, parea ca totul este ireal. Am plecat de acasa fara ca parintii sa stie, apoi cautam ceva ce nu eram sigure daca puteam gasi, in final trebuia sa mai ajungem si acasa. Dar la acea vreme avea tot timpul, sau cel putin asa parea. In sfarsit am ajuns la copac, dar nu era nimic in afara de pamant uscat si multe insecte. Nu se vedea nimic asa ca am decis sa nu ne afundam in chestia care se afla acolo si mai bine plecam. In drum spre casa am observat ca parintii nostri au plecat la o plimbare si ca aceea era chiar pe unde trebuia noi sa mergem.
Din pacate a fost prea tarziu si ne-au vazut, dar nu s-au suparat chiar au ras cand au auzit ce voiam sa facem. In final a fost ceva ce nu se intampla in fiecare zi. :)
Explicație:Hey! Scuze daca gasesti greseli, m-am grabit sa scriu, dar sper ca e bine si ca iti place. :)