Substantivul si pronumele cred, fiecare, ca el este mai important decat celălat. Imaginează-ti un dialog de 4-6 replici între acestiam
Răspunsuri la întrebare
Salut! Cum este o cerinta minimalista , uite la ce m-am gandit:
Cei doi adevarati "rivali" morfologici , substantivul si pronumele , se intalnesc intr-un exerciutiu din culegerea de romana.
-Salutare vecine , cum merge treaba , tot cu adjectivele stai ? intreba pronumele.
-Oh , tu erai ! Cum sa nu ? Adjectivele imi dau culoare , sens, o directie in viata! Tu , ce faci? La fel de trist ca de obicei? spuse substantivul repede.
-Eu, trist? Cred ca tu esti acela ! Dai mereu de munca elevilor cand trebuie sa te analizeze in cadrul unui exercitiu! Tu si cazurile ,genurile si functiile tale complicate!
-Draga pronume , stiu , esti gelos , cred ca e greu sa fi cel care isi face aparitia doar ca sa imi tina locul. Te inteleg , tu ai doar persoane drept un factor de greutate , dar eu sunt cel ce impune ritmul unei propozitii!
-Ce amuzant! Cum poti tu sa spui ca "dictezi ritmul"? Eu fac asta de la inceputuri! Verbele ma cauta adesea ca sa poata exprima o idee scurt si la obiect! ii reprosa pronumele.
-Am inteles. Eu zic sa facem un armistitiu! La urma urmei , ce ar fi limba si literatura romana fara noi?raspunse substantivul impacat.
Cei doi si-au urmat drumul in exercitiu ca buni prieteni, ajutand elevul sa ia o nota mare.
Mult succes!