Question

Te uită frunza pică irosită,
Şi vântul geme prohodind departe!
Puțină vreme încă ne desparte
De iarna tristă, prea curând sosită!...
Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,
Pădurea noastră tace părăsită;
Eu singur cânt cu vocea obosită
Şi trec prin încăperile-i deșarte...
S-au dus privighetorile măiestre;
Pustiu e cuibul blândei turturele...,
Ah, unde-i şuierul mierliței sure?
Pierdut din stolul mândrei orchestre,
Ce trist răsună cânturile mele
În liniştea adâncă din pădure... analizează predicatul va roggg ..

Answer 1

dacă nu înțelegi ceva să îmi spui!