Test la fizica dau coroana
Răspunsuri la întrebare
2. sarcina electrica - uC
intensitatea câmpului electric - KN/C
distanta- m
4. Ag - protoni: 47 si netutroni: 107-47= 60
Md - protoni 101 si neutroni 257-101= 156
3. a. F
b. A ( cred)
c. A
7. 1. De unde provin radiaţiile ionizante?
Radiaţiile ionizante apar atunci când există o sursă de radiaţii. Sursele de radiaţii
ionizante sunt grupate în două mari categorii: surse naturale - materiale radioactive existe în mod natural în mediu și surse artificiale - materiale radioactive produse artificial sau generatoarele de radiații – dispozitive capabile să genereze radiații ionizante, precum raze X,
neutroni, electroni sau alte particule încărcate
5. Protecţia radiologică este totalitatea metodelor de reducere a efectelor nocive ale radiațiilor ionizante. Pornind de la efectele acestor radiaţii asupra sănătăţii umane putem spune că, în cazul:
- efectelor deterministice - producerea lor trebuie evitată întotdeauna, în limita posibilului;
- efectelor stocastice - incidenţa lor trebuie redusă la un nivel acceptabil. Acceptabilitatea trebuie definită prin balanța risc-beneficiu privind radiaţiile, atât în cazul expunerii potenţiale, cât şi în utilizarea lor în scop medical, industrial.
3. EFECTE ALE RADIAŢIILOR IONIZANTE ASUPRA SĂNĂTĂŢII
Când radiațiile direct ionizante sunt absorbite într-un material biologic, efectele asupra celulelor pot să apară prin două mecanisme de acțiune:
- acțiune directă – radiația interacționează direct cu una din componentele critice ale
celulei ducând la microleziunile directe ale structurii celulei
-acțiune indirectă – se datorează inducerii
unor radicali liberi şi ioni cu reactivitate
chimică mare apăruţi în interacţiunea
radiaţiilor cu apa din organism;
-acțiune la distanță – duce la apariția efectelor asupra celulelor neiradiate.
Principala ţintă a radiaţiilor ionizante este ADN-ul. Ca rezultat al afectării ADN-ului celular apar moartea celulei,
mutageneza şi transformarea malignă.
Efectele biologice se clasifică:
din perspectiva timpului:
o imediate (acute) – apar la scurt timp după expunere
o tardive (cronice) – apar la intervale de ordinul lunilor, anilor după expunere
în funcţie de persoana afectată:
o somatice – apar la indivizii expuși la radiații
o genetice – apar la descendenţi indivizilor expuși
după gradul de afectare:
o letale – sunt ireversibile, duc la moartea celulei
o subletale – pot fi reparate
o potențial letale – pot fi reparate în cazul în care celula nu este în stare de diviziune
din punct de vedere al radiobiologiei
o stocastice
o deterministice (non stocastice)
4. La doze mici de radiaţii, specific fondului natural de radiaţii omul reacţionează în limite fiziologice normale sau apare uneori chiar o stimulare temporară a metabolismului.
Dozele mari peste fondul natural duc la dereglări metabolice urmate de distrugeri
celulare, iar în final moartea celulei, a ţesuturilor şi chiar a organismului în întregime.
6. Radiațiile ionizante au aplicații largi în medicină - în radiologia de diagnostic, proceduri intervenționale și în radioterapie – beneficiul major fiind creșterea calității actului medical. De subliniat faptul că în tratamentul oncologic al tumorilor maligne se utilizează efectelele
radiațiilor ionizante în scopul distrugerii țesuturilor maligne. În industrie, utilizarea radiaţiilor ionizante este de asemenea benefică, un exemplu ar fi utilizarea la scară largă a metodei mutației genetice prin iradiere pentru mărirea randamentului producerii penicilinei și streptomicinei de către ciupercile penicilinum și streptomices. Metoda constă în iradierea sporilor acestor ciuperci cu radiații gama până la distrugerea aproape totală a lor. O altă utilizare a radiațiilor gama este ca și agent sterilizator pentru distrugerea microorganismelor dăunătoare din alimente și alte produse utilizate în viața cotidiană.