traditii de iarna practicate în orasul nostru
Răspunsuri la întrebare
Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani.De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
Eu am cu tara:Atât Naşterea Domnului, cât şi Anul Nou sunt vestite prin colinde deosebite, de o mare varietate, unele de sorginte creştină, referitoare strict la Naşterea Pruncului, altele laice, vizând anumite categorii socio-profesionale (preoţi, păstori, pescari, vânători, soldaţi, flăcăi şi fete de măritat etc.), majoritatea acestora fiind oarecum comice, legate de preocupările şi îndeletnicirile oamenilor. Toate aceste colinde constituie o chintesenţă a spiritualităţii creştine a neamului, expresii foarte sugestive ale ethosului arhaic românesc.
Cele mai multe obiceiuri de iarnă din perioada Anului Nou se referă la „Pluguşor”, principalul „ingredient” al Sărbătorilor, denumit şi Buhaiul, Plugul, Urătură etc., în funcţie de zonele etnografice. Cetele de urători merg la casele oamenilor pentru a le ura sănătate, rodnicie şi belşug al semănăturilor, spor şi noroc în viaţa personală, acompaniindu-şi toate aceste mesaje de bice, clopoţei, buhaiuri, mânaţi de liderul alaiului, denumit vătaf. În satele cu tradiţie, urătorii sunt costumaţi după specificul local (iţari, cămăşi brodate, brâie şi chimire, sumane, cojoace ornamentate), însoţiţi de muzicanţi populari care merg pe lângă Plugul tras de boi sau cai.
„Capra” este o manifestare arhaică legată de fecunditate şi fertilitate şi este reprezentată de o mască al cărei cap se confecţionează din lemn, cu maxilarul de jos mobil pentru a clămpăni. Este înfăşată în piei, blănuri, cârpe sau panglici multicolore. Spectacolul oferit de capră se referă la moartea şi reînvierea ei, în timp ce însoţitorii dansează şi mimează elementele relatate în scenariu.
„Ursul” este iarăşi un spectacol popular mascat foarte răspândit în satele româneşti, care a fost preluat de urători şi la oraş, aceştia putând fi văzuţi în preajma Anului Nou pe străzile oraşeor interacţionând cu locuitorii. Semnificaţia „Ursului” simbolizează moartea şi reînvierea naturii. Masca este confecţionată din blana şi capul animalului care este investit cu virtuţi magice, terapeutice, relevate sub comanda unui conducător denumit „ursar”, care îndeamnă animalul să dănţuiască în ritmul tobelor.
Sper ca te-am ajutat!
Si eu tot tema asta am avuto dar eu am avuto de scos si inca am avut in calculator asa ca am decis sa o impart cu tine ! :)