tradiții din arabia saudită
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Întregul bagaj cultural al Arabiei Saudite este codificat de religie (Islam) şi de preceptele morale moştenite din lunga tradiţie culturală arabă şi musulmană. Aspecte ale vieţii sociale precum familia, comportamentul, alimentaţia sau vestimentaţia sunt astfel supuse restricţiilor religioase reglementate şi juridic.
Monarhie absolutistă, în cadrul căreia legitimitatea statului derivă de la islam, acceptat de cetăţenii care jură credinţă conducătorului, pentru Arabia Saudită Constituţia este Coranul, Legea islamică (Sharia) fiind principala sursă de drept a ţării.
În Arabia Saudită trăiesc 25 milioane de musulmani sau 97% din populaţia totală. A doua religie importantă în Arabia Saudită este creştinismul, care regrupează aproximativ 1.500.000 de credincioşi. Convertirea la altă religie, în afară de islam, este strict interzisă şi se pedepseşte cu moartea, conform site-ului http://www.everyculture.com.
Limba tuturor cetăţenilor arabi precum şi a majorităţii imigranţilor este araba. Limba arabă clasică (fusha) este folosită în ritualurile religioase şi în rugăciuni, dar şi în literatură, discursuri oficiale, comunicate scrise şi în alte scopuri formale. La nivel conversaţional, oamenii folosesc limba arabă colocvială (amiya), existând însă şi numeroase subdialecte.
Drapelul ţării este verde, culoarea tradiţională a steagurilor islamice, cu crezul musulman (Shahada) inscripţionat cu alb în limba arabă (“Nu există niciun Dumnezeu, doar Dumnezeu, Muhammad este trimisul lui Dumnezeu”), deasupra unei săbii aşezate pe orizontală. Design-ul datează din secolul al XX-lea şi face referire la familia Al Saud, care a pus bazele regatului în 1932.
În ceea ce priveşte familia, este prezentă viziunea patriarhală, în care tatăl este şeful şi are responsabilitatea asigurării traiului, în timp ce mama este cea care se ocupă de treburile domestice şi de educaţia copiilor. De asemenea, cele mai multe dintre mariaje sunt stabilite de părinţi, scrie http://www.firdaous.com.
Codul vestimentar este, de asemenea, supus rigorilor principiului islamic al pudorii, astfel încât hainele trebuie să fie lungi şi să acopere toate părţile corpului, mai ales dacă este vorba despre femei. Îmbrăcămintea tradiţională a femeilor este decorată, în zilele de sărbătoare, cu motive tribale, paiete sau fire de metal.
Cu privire la prezenţa femeii în societate, religia islamică permite ca un bărbat să poată avea până la patru femei, deşi, în practică majoritatea este căsătorită cu o singură femeie. Participarea publică a femeilor în Arabia Saudită este restrânsă, fiindu-i interzis dreptul de a deţine posturi de conducere, precum şi cel de a interfera cu meseriile considerate ca fiind apanajul exclusiv al bărbaţilor. Ele sunt, de asemenea, obligate să poarte un voal pe deasupra hainelor, potrivit sursei menţionate mai sus.
În ceea ce priveşte artele, în anii ’70 cinematografele destul de numeroase nu erau considerate anti-islamice, dar erau văzute ca fiind contrare normelor tribale arabe. Astfel, în cursul mişcării de reînnoire islamică din anii ’80 şi ca un răspuns politic la o creştere a activismului islamic, guvernul a închis cinematografele şi teatrele. După trei decenii de interzicere a lor, teatrele şi cinematografele au fost reautorizate în iunie 2009.
Artele vizuale au şi ele de suferit de pe urma tradiţiei islamice sunite, care interzice reprezentarea persoanelor, acestea fiind dominate în această ţară de motive geometrice, florale şi abstracte.
Monarhie absolutistă, în cadrul căreia legitimitatea statului derivă de la islam, acceptat de cetăţenii care jură credinţă conducătorului, pentru Arabia Saudită Constituţia este Coranul, Legea islamică (Sharia) fiind principala sursă de drept a ţării.
În Arabia Saudită trăiesc 25 milioane de musulmani sau 97% din populaţia totală. A doua religie importantă în Arabia Saudită este creştinismul, care regrupează aproximativ 1.500.000 de credincioşi. Convertirea la altă religie, în afară de islam, este strict interzisă şi se pedepseşte cu moartea, conform site-ului http://www.everyculture.com.
Limba tuturor cetăţenilor arabi precum şi a majorităţii imigranţilor este araba. Limba arabă clasică (fusha) este folosită în ritualurile religioase şi în rugăciuni, dar şi în literatură, discursuri oficiale, comunicate scrise şi în alte scopuri formale. La nivel conversaţional, oamenii folosesc limba arabă colocvială (amiya), existând însă şi numeroase subdialecte.
Drapelul ţării este verde, culoarea tradiţională a steagurilor islamice, cu crezul musulman (Shahada) inscripţionat cu alb în limba arabă (“Nu există niciun Dumnezeu, doar Dumnezeu, Muhammad este trimisul lui Dumnezeu”), deasupra unei săbii aşezate pe orizontală. Design-ul datează din secolul al XX-lea şi face referire la familia Al Saud, care a pus bazele regatului în 1932.
În ceea ce priveşte familia, este prezentă viziunea patriarhală, în care tatăl este şeful şi are responsabilitatea asigurării traiului, în timp ce mama este cea care se ocupă de treburile domestice şi de educaţia copiilor. De asemenea, cele mai multe dintre mariaje sunt stabilite de părinţi, scrie http://www.firdaous.com.
Codul vestimentar este, de asemenea, supus rigorilor principiului islamic al pudorii, astfel încât hainele trebuie să fie lungi şi să acopere toate părţile corpului, mai ales dacă este vorba despre femei. Îmbrăcămintea tradiţională a femeilor este decorată, în zilele de sărbătoare, cu motive tribale, paiete sau fire de metal.
Cu privire la prezenţa femeii în societate, religia islamică permite ca un bărbat să poată avea până la patru femei, deşi, în practică majoritatea este căsătorită cu o singură femeie. Participarea publică a femeilor în Arabia Saudită este restrânsă, fiindu-i interzis dreptul de a deţine posturi de conducere, precum şi cel de a interfera cu meseriile considerate ca fiind apanajul exclusiv al bărbaţilor. Ele sunt, de asemenea, obligate să poarte un voal pe deasupra hainelor, potrivit sursei menţionate mai sus.
În ceea ce priveşte artele, în anii ’70 cinematografele destul de numeroase nu erau considerate anti-islamice, dar erau văzute ca fiind contrare normelor tribale arabe. Astfel, în cursul mişcării de reînnoire islamică din anii ’80 şi ca un răspuns politic la o creştere a activismului islamic, guvernul a închis cinematografele şi teatrele. După trei decenii de interzicere a lor, teatrele şi cinematografele au fost reautorizate în iunie 2009.
Artele vizuale au şi ele de suferit de pe urma tradiţiei islamice sunite, care interzice reprezentarea persoanelor, acestea fiind dominate în această ţară de motive geometrice, florale şi abstracte.
CoolUnicornDab12:
mersi
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Chimie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Biologie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă