Limba română, întrebare adresată de AlexLS77, 8 ani în urmă

Transcrie din text trei cuvinte derivate un cuvant compus si doua cuvinte obrinute prin conversiune si explica modul lor de formare. Multumesc!!!

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de danait

Salut!

"Poate să vi se pară ciudat, dar aşa-i. Părinții mei nu erau oameni să se lase mânaţi la munci grele ca vitele la tăiere (cuvânt format prin derivare: "a tăia + sufixul infinitivului lung "-re") mai ales tata, un zăpăcit (conversiune: substantiv provenit din adjectiv) care era în stare să cânte din fluier până cădea jos leşinat de foame. Și la Lăteni, măcar aveam peşte la-ndemână. Aproape că-ți sărea singur (cuvânt format prin conversiune: adverb, determină verbul "sărea", provenit din adjectiv) în tigaie, ca să zic aşa. Judecaţi şi dumneavoastră (cuvânt format prin compunere: "domnia" + "voastră").

Primăvara şi toamna (conversiune: adverbe provenite din substantive), Borcea acoperea cu apele ei gălbui (derivare: "galben" + sufixul " -ui") sute de hectare înțelenite (conversiune: adjectiv provenit din participiul verbului "a înțeleni); și în pânza asta (conversiune: adjectiv provenit din pronume demonstrativ) nesfârşită (derivare; prefixul "ne-" + "sfârșită") de apă crăpceanul (derivare), carasul, știuca mişunau în aşa hal că până şi pisicile se ghiftuiau pe malul balților. Se pescuia, atunci, cu cazanul. [...] Bărbați, femei şi copii, goi până peste (compunere: "pre" + "spre") genunchi, cu traista după gât, se-mprăştiau în trăgători, înaintând cât mai încet cu putință pe câmpul înecat (conversiune: adjectiv provenit din participiul verbului "a îneca", fiecare (compunere: "fie" + "care") cu un cazan vechi desfundat (conversiune: adjectiv provenit din participiul verbului"a desfunda") la el. Apa nu trecea niciodată (compunere: "nici" + "odată") de genunchi. Balăcind, peştele se izbea de picioarele noastre (conversiune: adjectiv pronominal provenit din pronume posesiv), dar era albitură (derivare: "alb" + sufixul "-itură)" şi noi umblam după de-al mare. [...] Stăteam neclintiți (derivare: prefixul "ne-" + "clintit"), cu ochii aţintiți (conversiune: adjectiv provenit din participiul verbului "a aținti") asupra lor. Îndată (compunere : "în" + "data") ce vedeam ceva că mişcă, plaf! propteam cazanul la fund. [...] Nu mai aveam decât (compunere: "de" + "cât") să-l apucăm cu mâna și să-l vârăm în traistă. Tare trebuia să fii neîndemânatic (derivare: prefixul "ne-" + "îndemânatic") ca să-ţi scape. Tatei însă îi scăpau regulat (conversiune: adverb provenit din adjectiv) şi puştanii făceau mare haz. Rădeau de el, îl luau în başcălie. Nu se sinchisea. Continua să se arunce cu cazanul peste toate (conversiune) buruienile din jur, şi de le vedea mişcând și de nu. [...] Tata n-aducea nici macar un chitic. Şi când vedea asta, mămuca (derivare: "mama" + sufixul "-ucă"), bună cum era, îl sfătuia să stea mai bine acasă, să pună sărat peşte, să facă de mâncare, så spele rufe şi să mai cânte din fluier.

Asta mă umilea de-mi dădeau lacrimile: un bărbat nu spală rufe, nici nu găteşte! Dar tata n-avea nimic bărbătesc (derivare) în el: era blând ca o femeie, cu mustăți mari şi negre şi cu nişte ochi adânci şi galeși pironiți (conversiune) întruna (compunere)pe fluierul lui din (compunere) care, cu degetele noduroase (derivare), scotea melodii duioase care răsunau până departe (compunere) şi făceau câinii să latre în nopţile amuţite (conversiune). În schimb, când îți făcea un borş sau o plachie de peşte, sau când spăla rufe, şi cele mai bune gospodine puteau să vină şi să ia lectii de la el. Dar rådeau de el, pentru că unui bărbat nu-i stă bine să facă treburi muiereşti.(derivare)

M-aş fi bătut atunci cu satu-ntreg, pentru că bietul tată-meu nu lua niciodată-n (compunere) vreo îjurătură şi le-ndura toate în tăcere. Surâdea uşor, se-ndrepta spre Borcea, cu căciula lui țuguiată (conversiune)veșnic dată (conversiune) pe ceafă, cu nădragii rupți, totdeauna (compunere) scăpaţi de sub curea, târşâindu-şi opincile, cu gâtul și cu minunăția (derivare) lui de caval, de care nu se despărțea niciodată (compunere), să se răzbune pe viata asta (conversiune) pacā şi-atât de jalnic de frumoasă.

Câteodată(compunere) mă luam după el. Pe ascuns uneori(compunere), că-i plăcea să fie singur. În seara căldicică (derivare) când tăcerea (derivare) se-amesteca cu mirosul nămolului, îl bănuiam şezând pe-un trunchi de salcie dezrădăcinată (conversiune) Și după un cântec de jale de-ți lua răsuflarea, îi auzeam glasul uşor şi melodios zicând încetișor (derivare) cântecul nostru (conversiune) de neuitat (derivare) din țara Oltului:"