Question

Trasaturi generale ale ideologiilor de stanga si de dreapta Comunism/Nazism/Fascism/Socialism/Liberalism.dau mare coroana

Answer 1

Comunism : naționalizarea pământului, bogățiilor subpământene, pădurilor, apelor;

2. naționalizarea industriei mari, mijlocii și, parțial, a celei mici;

3. conducerea centralizată a economiei;

4. Militarizarea muncii;

5. monopolul de stat asupra multor produse ale gospădăriei sătești;

6. rechizițiile produselor gospodăriei sătești;

7. interzicere comerțului particular;

8. egalitatea distribuirii bunurilor materiale;

9. încheierea parțială a relațiilor marfă-bani;

10. Lichidarea băncilor particulare și confiscarea depozitelor mari;

11. monopolul asupra comerțului extern, a flotei comerciale;

12. serviciul obligatoriu de muncă.

Nazism : Care a fost ideologia nazismului ?



Ideologia nazismului s-a bazat inițial pe idei preluate de la unii teoreticieni rasiști care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, lansaseră conceptele rasa ariană, puritate rasială. Astfel, teoria evolutiei a lui Darwin a oferit „baza stiintifica” pentru propriile sale teorii rasiste.

Hitler s-a inspirat si el din conceptul lui Darwin de „lupta pentru existenta”. Numele faimoasei sale carti „Mein Kampf” („Lupta mea”) , era o expresie clara a conceptiilor sale darwiniste. Intr-adevar, Hitler, asemeni lui Darwin, socotea rasele non-europene nimic mai mult decit maimute evoluate si a adaugat : „Luati germanii nordici si nu va ramine nimic mai mult decat un dans al maimutelor.”

Conform acelor idei, omenirea ar fi fost alcătuită în baza unei ierarhii valorice a raselor, iar viața reprezenta numai „supraviețuirea adaptabililor”. Poporul german era considerat superior, parte din „rasa ariană” și îi revenea sarcina de a menține puritatea rasei și de a subordona rasele inferioare: evreii, țiganii, slavii și rasele de culoare. Hitler considera comunitatea evreiască drept un cancer care distrugea trupul Germaniei.

Fascism :
– Naționalism puternic și continuu (regimurile fasciste tind să facă abuz de motto-uri patriotice, slogane, simboluri, cântece și diverse accesorii. Steagurile țării sunt omniprezente, la fel și simbolurile puterii, pe uniforme sau oriunde în văzul public);

– Nerecunoașterea sau nerespectarea Drepturilor Omului (Datorită fricii față de inamici și sub pretextul securității, cetățenii regimurilor fasciste sunt manipulați să ignore drepturile umane, în caz de ”nevoie”. Oamenii, datorita puternicei propagande, devin indiferenți sau aprobă tortura, execuțiile, asasinatele, încarcerările, etc.);

– Identificarea inamicilor, țapilor ispășitori drept ”cauză unitară” (Oamenii sunt raliați într-o frenezie patriotică pentru nevoia eliminării cauzei percepute ca periculoasa sau a adversarului: în funcție de rasă, etnicitate sau minoritate religioasă);

Socialism : Socialismul este o gamă de sisteme economice și sociale caracterizate prin proprietatea socială a lucrătorilor și controlul asupra mijloacelor de producție;[10] precum și ideologiile politice, teoriile și mișcările care au ca scop să le implementeze.[11] Proprietate socială se poate referi la publică, colectivă, sau proprietate cooperativă sau la altă combinație formată de acestea.[12] Deși există mai multe forme de socialism și nu există nici o definiție unică care să le cuprindă pe toate acestea,[13] dreptul de proprietate socială este elementul comun împărtășit de diversele sale forme.


Liberalism : Pentru a înţelege esenţa liberalismului, trebuie să conştientizăm că apariţia acestuia nu este deloc întâmplătoare. Apariţia lui în istoria ideologiilor politice şi economice a avut loc sub influenţa unor procese fundamentale pentru întreaga civilizaţie occidentală.

Liberalismul nu este doar o parte a acestei civilizaţii, dar şi cea mai pură şi rafinată expresie a acesteia şi rezultatul ei. Această observaţie principială are nevoie de o definire exactă a noţiunii de liberalism: Liberalismul este o filozofie şi ideologie politică şi economică care întruchipează principalele linii de forţă a epocii moderne

- înţelegerea omului ca măsură a tuturor lucrurilor;

- credinţa în sacralitatea proprietăţii private;

- afirmarea egalităţii şanselor în calitate de lege fundamentală a societăţii

- credinţa în esenţă “contractuala” a tuturor instituţiilor sociale şi politice, inclusiv a statului;

- lichidarea tuturor autorităţilor de stat, religioase şi sociale care pretind că ar deţine “un adevăr atotobligatoriu”;

- Crearea “societăţii civile” fără diferenţe sociale, naţionale şi religioase în locul statelor tradiţionale;

- Supremaţia relaţiilor de piaţă asupra tuturor formelor politice; (teza “economia - este soarta”)

- Credinţa ca şi cale istorică a popoarelor şi statelor occidentale, este un model universal al dezvoltării şi progresului întregii omeniri, care în mod operativ şi obligatoriu trebuie preluat drept etalon de către toate popoarele lumii.