Question

trăsăturile realismului

Answer 1

Răspuns:

Salut!

Trăsăturile realismului sunt:

1. perspectiva narativă este obiectivă, iar naratorul omniscient reda veridicitatea operei;
2. produce iluzia de realitatea,prin prezentarea unor imagini verosimile ale societății, în care  rutina cotidianului, aspecte ale vieții obișnuite capătă semnificații aparte;
3. acțiunea este definită prin punerea accentului pe fapte, întâmplări și personaje inspirate din realitate;
4. adoptarea principiului mimesisului;
5. tehnica detaliului, cu scopul de a realiza descrieri de locuri sau de personaje;
6. primează textul epic, în detrimentul analizei;
7. stil sobru cu scopul de a prezenta cât mai verosimil realitatea;
8. construcție echilibrată, simetrică;
9. preferința pentru tematica socială;
10. naratorului este omniscient, realizează perspectiva den tip ,,demiurgic”, adică,, se comportă ca un Dumnezeu”, hotărând schimbări în planurile epice sau în viața eroilor (Nicolae Manolescu);
11. personajul realist este reprezentativ  pentru o anumită tipologie umană sau categorie socială, fiind supus unei serii de valori morale ale colectivității respective, care îl aprobă sau nu.

    Informații suplimentare:

Concept operațional

• Realism-Termenul provine din fr. realisme desemnând o metodă de creație ce reflectă, ca o reacție la romantism lumea în varianta sa obiectivă, neidealizată, cu preocuparea de a respecta veridicitatea, cauzalitatea, tipicitatea și caracterul concret al mediului, al fizionomiilor, al reacțiilor psihice și al detaliilor.
• Denumirea curentului a fost dată într-un volum de eseuri ,,Le realisme” (1857), de Champfleury, scriitor francez care, încă din 1843, condamna ,,romanescul idilic și pueril” în timp ce prietenul său Duranty edita efemera revistă literară ,, Le Réalisme”, tribună de propagandă a noii orientări literare.

• Curentul literar fusese prefigurat ca metodă de creație aplicată de Balzac care își întemeiază,în ,,Comedia umană”, o lume proprie, în sensul celebrei sale aserțiuni că este un ,,secretar al realității”, ,,purtând o lume întreagă lume în cap”
• Două decenii mai târziu, Flaubert denunța romanul ce căuta cu orice preț să susțină o teză socială și se proclamă adeptul impersonalității în artă.
• Naturalismul-descriere științifică a realității, desprinsă din realism este un fel de exacerbare a observației a realității veridice, abundă în scene dure, patologice. Un tablou din ,,La terre” de Zola, plin de lupte familiale, de sânge, puroaie, boli, scene de violuri, incesturi, se înscrie în seria descrierii nude, dură , promovată de acest curent literar.
• Realismul în proză va domina finalul secolului al XIX-lea și al întregului secolului al XX-lea, contribuind la realizare unor ample fresce sociale, o proiecție vastă în ficțiune a complexei realități pe care o străbate lumea modernă.
• În spațiul românesc, realismul are ecouri aproape simultane cu răspândirea în plan european a curentului,dezvoltându-se pe măsura creării speciilor prozei românești (schița, nuvela și romanul). Reprezentanți: Nicolae Filimon- ,,Ciocoii vechi și noi”,nuvelele lui Slavici, romanele lui Duiliu Zamfirescu din ciclul Comăneștenilor, piesele de teatru și schițele lui Caragiale, urmați în secolul al XX-lea de romanele lui Rebeanu, Camil Petrescu, G. Călinescu etc.
• Realismul reflectă în planul ficțiunii o lume de veridicitate complexă, imitație perfectă a celei reale,personajele nefiind supuse , de cele mai multe ori,   nici unui act de poetizare inutilă, în afară de sublimul autentic al unor personaje remarcabile și memorabile, rare în această latură. Frecvent, personajele realiste nu pot ieși din rolurile ce le-au fost atribuite : Julien Sorel din ,,Roșu și Negru” al lui Stendhal nu reușește să-și îndeplinească dorința arivistă. În ,, Mara” de Slavici, eroina  câștigă bani și respect, dar se dezumanizează fără să-și dea seama.
• René Wellek afirma că există un realism etern, care implică problema epistemologică a relației dintre artă și realitate. Dacă există ceva mai neplăcut,mai rău în lume, atunci el este descris de realism, care ,, aneantizează și închide porțile unei evadări salvatoare”.

      Succes!  :)