Question

Trebuie tradus textul. Va rog ajutati-ma!

Answer 1

Din fericire, este si fiul doamnei T. Locuieste pe partea cealalta a strazii, deasupra brutariei parintilor sai. Are 17 ani, dar pare cu mult mai tânar. Când m-am mutat aici, el a inceput sa-mi trimita scrisori. Nu le punea in cutia de scrisori, ci mi le lasa in fata usii, cad stia ca voi iesi.Pe plic scria numele meu: Domnisoara Zayane. Numele sau este Lucian. Nu mai merge la liceu, lucreaza la brutarie. are deja pielea foarte alba, ca si cum ar fi transportat faina.
Imi place mult de bunica lui. Este o batrâna doamna italianca, cu parul vopsit in negru si coafat cu  bentite. ea se imbraca in negru, cu un guler alb si un sortulet. Cu figura sa ovala, da impresia ca vine din alt secol, ca a coborât dintr-un tablou.
Este intotdeauna dulce si surâzatoare. La inceput, când m-am mutat la Loge, mergeam sa cumpar pâine de la ea, la iesirea din liceu. Ma numea "Signorina". Daca eram bolnava, cerea stiri despre mine: "Cum ii merge domnisoarei?".
Lucian imi trimitea scrisori zilnic, gaseam ca este amuzant. Nu indraznea sa-mi vorbeasca. Imi scria lucruri stranii, cu poeme , cu rime, spunea ca am aerul de-a veni de pe alta planeta, ca veneam dintr-o tara indepartata, zicea ca doreste sa afle ce stiam despre aceasta lume. Punea ghilimele peste tot. Era cam dificil de inteles. Câteodata, când intram in brutarie, il vedeam in tricou si in short, din cauza caldurii de la cuptor.
Intr-o zi, el mi-a vorbit, mi-a imprumutat son velomotor.(bicicleta cu motor).
Era un Bébé Peugeot, tot ce putea fi mai vechi, un model cu cartere rotunjite, pe care le vopsise in portocaliu. Mi-a spus : "Daca vrei, t-il dau". Nu mersesem niciodata cu un velomotor. Mi-a aratat cum functiona, cu schimbatorul de viteze.
Imi amintesc prima oara când iesisem cu Bébé Peugeot, am facut turul centrului vechi, apoi am circulat pe trotoarul care era la malul marii. Era o zi de iarna, gri si rece. Nu era nimeni in afara pescarusilor care alergau printre pietrel. Am condus cu viteza, in mijlocul masinilor parcate. Era minunat, niciodata nui simtisem asa ceva inainte. Eram libera, puteam merge oriunde doream, pâna la capatul orasului, in coline, pâna in cartierele pe care nu le cunosteam.