Question

trei locuțiuni/expresii frazeologice explicând sensul lor din textul:
Întâmplările din această povestire au o vechime de mai bine de treizeci de ani, datând de prin 1984-1985, când am locuit, ca profesor stagiar, într-un apartament din Feudul Maramureșului. Coleg de apartament mi-a fost Mircea Zubaşcu, profesor de geografie, stagiar ca mine şi mare iubitor de cărți. Unii îl știu din poemul iarnă cu mircea, numai că acolo am dat dovadă de o nemăsurată cruzime făcându-l să moară. Nu, Mircea Zubaşcu trăiește și lucrează ca profesor la o școala sau la un liceu din Borșa aceluiași Maramureș. Nu ne-am revăzut după 1989 și ne-am auzit la telefon o singură dată.

„Pe Mircea nu l-am bănuit că ar avea de-a face cu scrisul decât după multe luni de stat în acelaşi apartament. Era un om ascuns în multe privinţe şi de scris aproape că-şi bătea joc. I-am găsit însă, cu totul întâmplător, într-o zi, dosit între pat şi perete, un caiet mare şi ferfeniţit. L-am răsfoit aproape fără curiozitate. Ai fi zis că era un fel de jurnal, dar un jurnal cu totul anapoda, din care prima oară nu mi-au sărit în ochi decât note de lectură şi fragmente de note aproape fără relevanţă, câte o propoziţie despre cei din jur, nimic despre el. Şi toate astea împrăştiate printre fraze începute de la jumătate ori lăsate neîncheiate sau lipsite de sens, încălecate unele peste altele, scrise de la ultima pagină înapoi, nişte aiureli care m-au făcut să pun caietul la loc. M-a mirat puţin doar faptul că, între atâtea construcţii incoerente, el transcrisese cu mână sigură şi atentă: „In girum imus nocte, ecce, et consumimur igni” („În cerc ne ducem noaptea, iată, şi suntem mistuiţi de foc”). Dar atunci n-am făcut nicio legătură între faptul că fraza asta se citeşte identic de dinapoi înainte şi de dinainte înapoi şi jurnalul acela. Am uitat multă vreme de el, până în ziua când, întorcându-mă de la şcoală, am nimerit peste Mircea aplecat cu o teribilă încordare asupra lui. Când şi-a dat seama că-l observ, s-a ridicat cu repeziciune, buimăcit, a închis caietul, a dat să-l ascundă la spate, apoi, simţind că gestul era ridicol, mi-a zis că fusese obligat de director să-și facă planuri de lecție pentru a doua zi, lucru care-l enerva grozav. Dar eu știam că, între coperțile alea murdare, groase și zdrențuite, numai planuri de lecție nu erau. M-am făcut că nu bag de seamă panica neobișnuita care l-a cuprins și am ieșit, ca să-i las timp să-și vâre terfeloaga în ascunzătoare. Numai că treaba asta m-a pus pe gânduri și m-a stârnit grozav. Aşa că, atunci când s-a ivit prilejul de a rămâne pentru mai multă vreme singur, am scos din nou jurnalul de la locul știut și zile întregi m-am străduit să leg între ele propoziții aruncate pe mai multe pagini, amestecate cu altele străine de ele și pornind una spre alta din direcții diferite

Answer 1

a avea de-a face cu scrisul = a avea legături, relații, atașament față de scris

mi-au sărit în ochi = mi-au atras atenția, m-au impresionat

și-a dat seama = a realizat, a înțeles

nu bag de seamă  = nu înțeleg, nu mă interesează

m-a pus pe gânduri = m-a îngândurat, m-a făcut confuz

s-a ivit prilejul = a avut o ocazie