Question

Tudor Arghezi - Cuiul
Într-o vreme la-nceput
Si-ntr-un leat nemaistiut,
Care, nu pot sa însemn,
Casele erau de lemn.
Si ulucile de scînduri,
Ca si azi, întinse rînduri,
Puse strîmb si cap la cap
Si proptite cu protap.
Dar zburau cu fiecare
Vînt mai tare,
Case, garduri si spatule;
Si în timpurile toate
Grijile erau destule.
Le-adunai împrastiate
Si-ncepea din nou si iar
Truda muncii în zadar.
Ca sa scoli din clatinare
Iarasi doagele-n picioare
Si din nou sa le anini
Cu te miri ce radacini.

Nazdravan, cum altul nu-i
Un baiat al nimanui
Nascoci, atunci, un cui.
Si l-a scos si aratat.
Cuiul nou o saptamîna
A umblat din mîna-n mîna.
A fost strîns si pipait,
pus pe limba, mirosit,
Nici-un om nu întelege
Cuiul teapan cum sa lege,
Fara funii si curele,
Scîndurile între ele.
Nazdravanul si golanul
Îl înfipse cu ciocanul.

Zice unul: “- Dragul meu,
Asa cui faceam si eu,
Poate chiar mai dichisit,
Însa, vezi, nu m-am gîndit.

Reda continutul peziei aratand vechimea,necesitatea ei,calitatile inventatorului,cercetarea inventiei,folosirea ciocanului,atitudinea invidiosilor.
PLS!Dau coroana!Va rog!

Answer 1

În această poezie, este vorba despre un cui inventat "Într-o vreme la-nceput". Era mare nevoie de acest cui, deoarece ni se spune că ulucile de scânduri şi casele "zburau cu fiecare/ Vânt mai mare". Inventatorul excepționalului obiect era un "Năzdrăvan cum altul nu-i" şi un mare golan pentru vârsta lui. Pentru a cerceta calitatea şi capacitatea invenției, oamenii l-au purtat "din mână-n mână", testându-l prin diferite metode. Deoarece ei nu ştiau cum se poate folosi un cui, inventatorul le-a arătat că se utilizează cu ciocanul. Dar fiindcă orice faptă are şi o răsplată, fie ea bună sau rea, au existat şi oameni invidioşi care susțineau că astfel de cui puteau face şi ei.
Sper că te-am ajutat :D