Question

Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de
cap câteodată, plânge şi se plânge c-a rămas văduvă, şi apoi se uită împrejur să-şi vadă copiii și iar
râde.
"Tot n-are nimeni copii ca mine!" îşi zice ea, şi nimeni nu poate s-o ştie aceasta mai bine
decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii şi oameni şi nu poate să vadă fiinţă omenească fără ca s-
o pună alăturea de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici şi plini de viață, deştepţi şi frumoşi,
răi sunt, mare minune, şi e lucru ştiut că oameni de dai-Doamne numai din copii răi se fac. [...]
Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuți de soare, de ploi şi de vânt, Mara stă ziua
toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stânga, e coşul cu peşte, iar la
dreapta clocoteşte apa fierbinte pentru "vornovişti", pentru care rade din când în când hreanul de pe
masă. Copiii aleargă şi îşi caută treabă, vin când sunt flămânzi şi iar se duc după ce s-au săturat, mai se
joacă voioşi, mai se bat, fie între dânşii, fie cu alţii, şi ziua trece pe nesimţite. [...]
PLE
Apoi, după ce a mai băut şi o ulcică de apă bună, ea scoate săculețul, ca să facă socoteala.
Niciodată însă ea n-o face numai pentru ziua trecută, ci pentru toată viața. Scăzând dobânda din capete,
ea pune la o parte banii pentru ziua de mâine, se duce la căpătâiul patului şi aduce cei trei ciorapi: unul
pentru zilele de bătrâneţe şi pentru înmormântare, altul pentru Persida şi al treilea pentru Trică. Nu e
chip să treacă zi fără ca ea să pună fie şi măcar numai câte un creitar în fiecare din cei trei ciorapi; mai
bucuros se împrumută pentru ziua de mâine. Când poate să pună florinul, ea-l sărută, apoi rămâne aşa,
singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe în cele din urmă să plângă.
Nu doară că i-ar fi greu ceva; când simte greul vieţii, Mara nu plânge, ci sparge oale ori
răstoarnă mese şi coşuri. Ea își dă însă seama cât a avut când a rămas văduvă, cât are acum şi cât o să
aibă odată. Şi chiar Mara să fii te moi când simți că e bine să fii om în lumea aceasta,să alergi de
dimineaţă până seara şi să ştii că n-o faci degeaba.
(Ioan Slavici, Mara)

ilustrează cu exemple din text două trăsături ale genului epic
​

Answer 1

Răspuns:

1. Prezenta personajelor ( Mara , Trica , Persida etc. )

2. Prezenta figurilor de stil ( apa buna - epitet )